Evenimentul Zilei > Social > Europa e în fața unui dezastru fără margini. Diagnostice greșite, tratamente întârziate și o rată a mortalității din ce în ce mai mare
Europa e în fața unui dezastru fără margini. Diagnostice greșite, tratamente întârziate și o rată a mortalității din ce în ce mai mare

Europa e în fața unui dezastru fără margini. Diagnostice greșite, tratamente întârziate și o rată a mortalității din ce în ce mai mare

O analiză la rece realizată de Politico scoate în evidenţă un viitor sumbru despre realitatea ascunsă cu privire la pandemie. În ceea ce priveşte viitorul şi impactul pe termen lung, datele nu arată prea bine.

Într-o lume fără COVID-19, un milion de europeni ar fi primit un diagnostic de cancer – în schimb, din cauza întreruperii asistenței medicale,  au ratat un diagnostic care le-ar putea salva viața.

Aceasta este estimarea Organizației Europene a Cancerului (ECO), după ce a analizat datele privind diagnosticele de cancer din Europa în ultimul an, precum și diferențele dintre ratele de cancer din acest an și anii anteriori. Sistemele de sănătate, lovite puternic de pandemia de COVID-19 în ultimul an și jumătate, se confruntă în prezent cu tot mai multe diagnostice greșite, tratamente întârziate și o rată a mortalității din ce în ce mai mare.

Vinovatul acestei tragedii ascunse este pandemia de coronavirus, care a forțat sistemele de sănătate europene, secătuindu-le de resurse

În tot acest timp, procesul de depistare a cancerului s-au oprit, ținându-i departe de spitale pe toți pacienții, cu excepția bolnavilor cronici. Rezultatul este o bombă cu ceas, care, potrivit experților, va duce la o creștere a numărului de decese cauzate de cancer în următorii doi ani, deoarece pacienții care au fost neglijați în perioadele de vârf ale pandemiei sunt acum diagnosticați în stadii mai avansate de cancer. De asemenea, restricțiile pandemice au restricționat accesul la tratament pentru mulți pacienți cu cancer.

În Italia, asociația națională de medicină oncologică a estimat că detectarea diverselor forme de cancer a scăzut cu 400.000 de cazuri în primele cinci luni ale pandemiei. La rândul lor, experții care fac parte din Liga Națională împotriva Cancerului din Franța estimează că există aproximativ 30.000 de cazuri de cancer care au rămas nedetectate din cauza pandemiei de COVID-19.

Pandemia a provocat, direct sau indirect, zeci de mii de decese cauzate de cancer în 2020

Un studiu publicat în noiembrie anul trecut estima că în Marea Britanie, pandemia a provocat, direct sau indirect, între aproximativ 7.000 și 36.000 de decese cauzate de cancer în 2020. Cercetările publicate de revista științifică The Lancet au examinat datele Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie pentru a observa cât de mare este rata mortalității, în funcție de tipul diferit de cancer. Astfel, s-a ajuns la concluzia că a avut loc o creștere între 7,9% și 9,6% a numărului de decese cauzate de cancerul la sân și o creștere între 15,3% și 16,6% a deceselor cauzate de cancerul colorectal, la cinci ani după diagnostic.

Organizația Europeană a Cancerului a lansat în luna Mai o campanie de conștientizare a problemei, estimând că aproximativ 100 de milioane de cazuri de cancer nu au fost depistate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19, iar medicii vor avea nevoie de cel puțin un an pentru acoperi aceste restanțe.

Experții spun că prețul rezultat al mortalității mai mari prin cancer va fi plătit în următorii ani

Multe țări au adoptat strategii diferite pentru a combate această problemă. De exemplu, în Marea Britanie, tratamentul pentru bolnavii de cancer prin chimioterapie a fost suspendat temporar pentru unii pacienți, pe motiv că ar genera o scădere periculoasă a numărului de globule albe din sânge care interferează cu sistemul imunitar al pacienților. Alte țări, precum Austria și Olanda, au decis să continue tratamentul, dar în doze mai mici.

Scăderea numărului de diagnosticări va avea consecințe pe termen lung. Pentru multe tipuri de cancer, depistarea lor într-un stadiu incipient înseamnă o șansă mai bună în a le combate.

„Acest aspect face diferența între boala vindecabilă și cea nevindecabilă”, mai spune Mirjam Crul, care atenționează că din ce în ce mai mulți oameni se prezintă la doctor și sunt diagnosticați cu o formă avansată de cancer, unii prezentând chiar forme de metastază.

Șansele inegale în fața cancerului

Datele Eurostat din 2017 arată că ratele de deces pe cancer pe cap de locuitor au fost cele mai ridicate în Ungaria, Croația, Slovacia și Slovenia, fiecare cu rate de cel puțin 300 la 100.000 de locuitori.

Nu toate serviciile medicale pentru bolnavii de cancer din Europa erau pe picior de egalitate atunci când a început pandemia de COVID-19. Statele din Europa Centrală și de Est, mai cu seamă, au trebuit să acopere multiplele crize sanitare generate de pandemie, chiar dacă nivelul de finanțare era și este mult sub cel din Vest, iar penuria de medici și accesul inegal la tratamente de ultimă generație s-a resimțit profund în această regiune.

În timp ce țări precum Belgia și Islanda se situează în jurul valorii de 70% privind rata de supraviețuire după cinci ani a pacienților diagnosticați cu cancer de colon, țări precum România și Bulgaria au o rată cu aproape 20% mai mică, potrivit datelor din 2019 ale Institutului suedez de economie a sănătății.

În România „Tratamentul a fost amânat pentru multe săptămâni și, desigur, nu a fost bine pentru pacienți”

Alexandru Călin Grigorescu, medic oncolog la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” din București și membru al Societății Europene de Oncologie Medicală, a declarat că intervențiile chirurgicale au fost afectate, în special, în timpul pandemiei, în prima lună după instituirea stării de Urgență fiind oprite cu totul, apoi crescând la aproximativ jumătate din rata obișnuită. Radioterapia a fost afectată în mod similar.

„Tratamentul a fost amânat pentru multe săptămâni, iar asta a afectat pacienții”, a explicat doctorul Grigorescu, adăugând că un număr substanțial de pacienți erau prea speriați de Covid-19 pentru a merge la spital.

În restul țării, observă acesta, serviciile au variat mult. Clinicile private, de exemplu, au fost mult mai predispuse să continue tratamentele. A persistat, de asemenea, o mare diviziune între mediul rural și mediul urban. De obicei, mulți pacienți veneau din sate la București pentru tratament, dar acești oameni au pierdut legătura cu medici precum Alexandru Călin Grigorescu în timpul restricțiilor.

O altă slăbiciune majoră pe care o menționează medicul este lipsa de digitalizare, precum și suportul administrativ. Asta l-a determinat să completeze el însuși cea mai mare parte a documentelor – consumatoare de timp – asociate cu dosarele clinice ale pacienților.

României îi lipsește un plan național pentru cancer

„Parlamentarii români au propus un astfel de plan în urmă cu câțiva ani, dar nu a fost niciodată transpus într-o în lege”, a declarat Csaba Dégi, membru al consiliului de administrație al Organizației Europene a Cancerului și director la Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

Un alt sector care a suferit este sprijinul pentru sănătatea mintală, care s-a îndreptat, în mare parte, către o rețea de ONG-uri axate pe cancer și care oferă servicii precum linii de asistență privind tratarea diverselor forme ale acestei boli, spune Dégi. Lipsită de fonduri, România are resursele doar pentru a-i face pe pacienți să respire, în timp ce „orice altceva este lăsat în mâinile ONG-urilor”.

Restricțiile pandemice impuse atât pacienților minori, cât și părinților însoțitori au fost dure și, uneori, au depășit limitele rezonabile, spune Katie Rizvi, fondatoare și director executiv interimar al The Little People, o organizație specializată în sprijin psihologic pentru copiii cu cancer. “De exemplu, părinților li s-a interzis să părăsească salonul în care stăteau cu copiii lor pentru a ieși la o țigară sau pentru a bea o ceașcă de cafea. De altfel, copiii nu aveau voie să se dea jos din pat și să se joace cu alți copii din paturile vecine.

La ce să ne așteptăm în viitor?

Înainte de pandemie, marele plan al UE în domeniul sănătății era menit să se concentreze asupra cancerului, o prioritate a Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European. Planul european de combatere a cancerului primise aprobarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care și-a pierdut sora mai mică, în copilărie, din cauza cancerului, precum și a comisarului pentru sănătate Stella Kyriakides, supraviețuitoare a cancerului la sân. Dar odată ce pandemia a luat amploare, planul european de combatere a cancerului a stagnat timp de un an, fiind publicat abia în ​​februarie 2021, după mai multe întârzieri (…).

Inegalitatea în domeniul sănătății între estul și vestul Europei este, de asemenea, unul dintre punctele centrale ale textului publicat de Comisie. Crearea unui registru al „inegalități”, care ar servi la colectarea de date din întregul bloc comunitar pentru a identifica și cuantifica mai bine problemele, este unul din marile angajamente.

În plus, planul prevede înființarea unei rețele de „centre naționale pentru cancer” în fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, cu scopul de a fi accesate până în 2030 de cel puțin 90% dintre pacienții care au nevoie de asistență. Ar urma să fie disponibil  câte un centru la fiecare 5 milioane de cetățeni. Această inițiativă ar putea face o mare diferență în viața pacienților, spune Dégi, care susține că România ar trebui să aibă cel puțin patru astfel de centre.

Cele 4 miliarde de euro nu sunt suficiente

Bartosz Arłukowicz din Grupul PPE, în calitate de fost ministru al sănătății polonez și actual președinte al comisiei speciale pentru cancer a Parlamentului European, a ținut audieri cu specialiști despre starea îngrijirii cancerului în bloc în ultimul an. El consideră cele 4 miliarde de euro nu sunt suficiente „pentru a garanta îmbunătățirea generală a îngrijirii cancerului în Europa”.

În ciuda rezistenței induse de pandemie cu care se confruntă specialiștii în cancer, Matti Aapro, oncolog și președinte al ECO, a declarat că perspectivele sale sunt pozitive.  Îngrijirea cancerului „este mult mai bună” decât era, a spus el. „Avem modalități minunate de a opera și de a da medicamente pacienților care fac o diferență mare în comparație cu trecutul”. „Nu aș fi medic, tratând cancerul, dacă nu aș avea o anumită doză de optimism”, a adăugat Aapro, potrivit Politico.ue.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: