Grecia riscă să nu poată primi în totalitate banii care i-au fost promişi în principiu din cauza unui blocaj al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a apreciat joi preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
”Există reguli specifice FMI şi una dintre acestea este că FMI nu poate acţiona" pentru deblocarea unei tranşe de împrumut "decât atunci când există o garanţie de refinanţare pentru următoarele 12 luni" a ţării implicate, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă desfăşurată la Luxemburg, scrie AFP, citată de Algerpres.
Altfel spus, statul respectiv să fie considerat solvabil în anul următor. Ori este puţin probabil ca misiunea de experţi internaţionali ai FMI, Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene, care tocmai a terminat o inspecţie în Grecia, să fie de această părere, a apreciat Juncker.
"Mă îndoiesc că misiunea va ajunge la concluzia că acesta este cazul", a spus el, invocând dificultăţile bugetare persistente ale economiei greceşti.
Grecia are nevoie de 30 de miliarde euro al anul
În teorie, Grecia ar putea fi obligată anul viitor să împrumute de pe pieţele financiare aproape 30 de miliarde de euro pentru a-şi refinanţa împrumuturile care ajung la scadenţă. Responsabilii europeni au exclus însă o astfel de iniţiativă, întrucât ratele dobânzilor cerute de investitori rămân foarte mari din cauza situaţiei în care se află statul elen.
Ţara a fost salvată de la faliment în urmă cu un an de un plan de ajutor internaţional la care au contribuit FMI şi UE. Acesta prevede acordarea a 110 miliarde de euro în trei ani Greciei, în mai multe tranşe.
Următoarea tranşă este prevăzută la 29 iunie, ridicându-se la valoarea de 12 miliarde de euro, din care FMI finanţează 4 miliarde de euro, iar statele europene restul.
'Ţările europene vor putea asigura diferenţa dacă FMI nu este în măsură să vireze suma?', s-a întrebat Juncker.
"Dacă viramentul FMI nu poate fi realizat până la 29 iunie, FMI pleacă de la principiul că europenii îi vor lua locul şi vor suporta această tranşă", a subliniat preşedintele Eurogrupului.
"Dar acest lucru nu ar fi posibil pentru că în anumite parlamente naţionale, în Germania, Finlanda, Olanda şi alte ţări, nu există un consens pentru aşa ceva", a avertizat el.