Fondatorul Partidului Democrat Agrar din Romania s-ar intoarce in politica doar daca ar gasi o grupare de oameni care sa fie adeptii unei politici "cu staif".
Fondatorul Partidului Democrat Agrar din Romania, Victor Surdu, se ocupa astazi de aproape aceleasi afaceri ca si acum 10-15 ani. Doar ca nu mai face politica. „Gloria” lui Victor Surdu - fost ministru al agriculturii in guvernul provizoriu din 1989 - a atins apogeul la alegerile din 1992, cand PDAR, pe care-l infiintase la nici doua luni dupa Revolutie, a intrat cu 5 parlamentari in Senat, dar a ratat la mustata intrarea in Camera Deputatilor: a obtinut 2,999a din voturi, fata de pragul electoral de 3a necesar pe atunci.
Apoi a inceput sa piarda din popularitate, a trecut si prin PSDR („inghitit” de PDSR, rezultand astfel PSD) si a disparut din viata publica prin 2000, dupa ce a candidat, fara succes, la functia de primar general al Capitalei.
Astazi, spune ca s-ar intoarce in politica - „sunt cativa oameni care-mi fac propuneri in acest sens, iar problemele agricultorilor sunt numeroase si acum”. Dar numai daca ar gasi „o grupare de oameni temeinici, cu o anumita conduita, cu un discurs echilibrat si elegant, „cu staif”, si care sa reprezinte interesele viitorilor fermieri romani”.
A initiat primele reforme in agricultura
Victor Surdu inseamna, pentru cei mai multi romani, omul care a infiintat PDAR si, intr-un fel, si el se simte legat de acea perioada, despre care ar fi in stare sa povesteasca ore intregi. Vorbeste ca si cum s-ar fi intamplat ieri, cu multe amanunte, si stie si cand a fost subiect al presei postrevolutionare.
„Am fost pe prima pagina si cand am dat legea de repunere in dreptul de proprietate asupra pamanturilor confiscate si cooperativizate de comunisti, cand a aparut Decretul 42 din ianuarie 1990, prin care fiecare satean putea primi pe loc 5.000 mp, s-a scris despre PDAR mult, pentru ca noi am facut primele reforme in agricultura.”
Doctor in agricultura din 1985 si avand o experienta de 20 de ani in domeniu, lui Surdu i s-a parut mai important, spune el, sa sprijine interesele proprietarilor de pamant si ale fermierilor decat sa fie secretar in minister, asa ca a parasit guvernul si, in februarie 1990, a pus bazele PDAR.
„La alegerile locale am iesit pe locul 3, cu 16a din voturi, dupa FSN si Conventia Democrata, dar la parlamentare nu am atins pragul electoral”, isi coboara privirea si cauta vorbele potrivite pentru explicatie: „Am fost partid nealiniat, n-am promis ca putem conduce tara de la Cotroceni pana la primaria de comuna. N-am avut candidat la presedintie si nici n-am sustinut vreunul”. Si-a pierdut naduful cu care altadata istorisea aceste intamplari, dar supararea tot se strecoara printre cuvinte.
Moartea unui partid
Cat despre cele 118 voturi care au lipsit PDAR pentru a intra in Camera Deputatilor atunci, in ‘92, Victor Surdu are o teorie. „Am pierdut pentru ca am avut multe voturi nule. Am cerut renumararea, dar a fost oprita pentru ca veneau prea multe voturi bune, am fi avut 14 posibili deputati si s-a vrut ca PDAR sa nu intre in Camera”.
Surdu a pierdut tot mai mult din popularitate, partidul sau a scazut in sondaje, iar la alegerile din 1996, PDAR s-a prezentat in alianta electorala cu PUR (actualul PC) si Miscarea Ecologista, sub denumirea Uniunea Nationala de Centru, dar n-a atins pragul electoral. Nemultumit, Victor Surdu a parasit partidul, la sfarsitul anului 1996, iar „decesul” PDAR avea sa vina odata cu fuziunea cu Partidul Noua Romanie al lui Virgil Magureanu. „Am convocat un congres in care am anuntat ca-mi dau demisia. Am gresit. Partidul trebuia sa ramana.”
O formula a Implinirii
Afacerile ii dau „o stare de sanatate sufleteasca”
Pe cand era un simplu inginer si sef de ferma prin judetul Iasi, Victor Surdu a fost decorat de Ceausescu, de trei ori, cu Ordinul Steaua Muncii clasa I, dar asta nu l-a ferit, mai tarziu, de necazuri. Dupa cum a declarat anul trecut, in perioada comunista i-au fost intocmite dosare si a fost anchetat timp de doi ani. Insa nu vorbeste despre aceste intamplari, se concentreaza pe trecutul recent si pe prezent.
„Lucrez in domeniul constructiilor si am publicat un dictionar de agricultura si industrie agricola”, mentioneaza el doar doua dintre preocuparile sale, recunoscand insa ca si acum ii dau tarcoale fostii colegi din PDAR.
Dupa demisia din PDAR, Victor Surdu a vrut sa iasa din politica si a ales afacerile - intre 1997 si 2000 a fost vicepresedinte al Companiei LukOil Romania, de unde a plecat tot prin demisie, dupa un scandal care s-a sfarsit prin trimiterea sa in judecata pentru fals si inselaciune.
A scapat nevatamat din aceasta incurcatura, care l-a readus pentru scurta vreme in atentia presei, si a incercat din nou sa intre in politica. S-a inscris in PSDR, pentru care a candidat si la Primaria Capitalei, dar dupa numai o jumatate de an si-a dat si din acest partid demisia, in iulie 2000, in semn de protest fata de decizia filialelor PSDR de a fuziona cu PDSR (Partidul Democratiei Sociale din Romania).
Exista viata dincolo de politica
Atunci a incheiat Victor Surdu capitolul „Politica” si s-a dedicat afacerilor pe care le deruleaza prin cateva firme. El a fost importatorul marcii Lada in Romania, prin firma Romauto-Import, unde Surdu este, inca din 2001, director general si asociat, presedinte al diviziei de constructii si intermedieri imobiliare.
„Este un grup de firme care se ocupa de importuri auto, dealeri, leasing, service, am deschis un centru auto-moto, iar din ianuarie 2007 am extins activitatea si la alte marci”, isi rezuma Surdu activitatea.
Cea mai mare implinire a lui nu este insa legata de realizarile firmelor sale, ci relatia de 30 de ani cu Angela Similea. Din ultimul album al ei, Surdu are, in dulapul biroului din Bucuresti, mai multe exemplare pe care le daruieste celor care il viziteaza.
Cei doi s-au cunoscut in 1968, la o editie „Cerbul de Aur”, pe cand fiecare dintre ei avea alta familie. Relatia lor a crescut insa, fiecare s-a despartit de partener si au ramas impreuna. S-au casatorit in 1999, iar locuinta lor este o vila la 30 de kilometri sud de Capitala, pe un domeniu de circa 6.000 mp, de a carui ingrijire se ocupa cu pricepere si drag chiar Victor Surdu.
De-a lungul anilor, el a descoperit un fel de formula a implinirii personale de la care nu face rabat: „Ceea ce faci trebuie sa-ti creeze o stare de sanatate sufleteasca”.