Victor Ponta e indolent sau incompetent?

Cazul studentei sublocotenent Aura Ion a impresionat publicul în proporţii uriaşe. Pagina pornită iniţial cu numele Respect Aura Ion este urmarită direct de aproape 90 de mii de români şi numarul total al celor care au comentat, distribuit sau apreciat postarile de aici depăşeşte 2,2 milioane.

Vineri seară, câteva sute de români au înfruntat viscolul şi temperatorile de cod portocaliu pentru a aprinde candele în marile oraşe. Iniţiativa a pornit de la Timişoara, unde au fost aprinse câteva zeci de candele pe treptele Catedralei Mitropolitane şi a fost anunţată tot pe această pagină, care a devenit punctul de întâlnire al tuturor celor impresionaţi de acest caz. Sute de fotografii cu candele aprinse în toată România au fost apoi postate pe pagina aceasta. Valul de compasiune este uriaş, practic fără precedent. Niciodată până acum românii nu s-au solidarizat în număr atât de mare pentru o persoana necunoscută publicului şi este primul moment în care milioane de oameni, tăcuţi până acum, spun ceva foarte important: Suntem aici, valorile pentru care a murit Aura Ion sunt şi valorile noastre!

Cei care discută pe pagina „Respect Aura Ion, Eroii nu mor niciodată” au ca numitor comun şi revolta împotriva unei situaţii pe care o văd ca produs al unei incompetenţe incredibile la nivelul statului român. Se discută despre vinovaţi şi toate ştirile despre accident, postate aici de echipa online evz.ro, au zeci sau sute de comentarii în care se cere ca toţi cei responsabili să plătească, pentru ca aşa ceva să nu se mai repete.

Adevărul simplu şi uşor de observat este că Aura şi-a pierdut viaţa aşteptând şase ore, în gerul din creierii munţilor, echipele de salvare care bâjbâiau plimbate aiurea prin alte părţi. A durat atât de mult pentru că nu a existat un „cap limpede” deasupra tuturor, care să reacţioneze în timp util şi să aibă puterea de a atrage în operaţiunea de căutare toate forţele care puteau să ajute la găsirea victimei. Adevărul este că suntem în faţa unui caz simplu de incompetenţă şi indolenţă la cel mai înalt nivel, deasupra de miniştrii şi şefi de instituţii.

Adevărul simplu este că prim-ministrul a preferat să facă orice altceva, în loc să se implice în coordonarea ministerelor subordonate şi instituţiilor care puteau să contribuie la operaţiunile de localizare a avionului prăbuşit. Dincolo de hăţişul juridic şi legislaţia interpretabilă, adevarul simplu este ca Victor Ponta a făcut o alegere: Mă duc la TV sau stau la Guvern şi mă implic cerând măsuri pe care cei din teren nu au cum să le ceară. A ales să meragă la TV şi apoi la restaurant.

Întrebarea cheie este ce stă în spatele deciziei lui Ponta de a nu se implica în coordonarea ministerelor şi instituţiilor implicate în localizarea şi salvarea victimelor. Certitudinea este că o astfel de implicare făcea mult mai eficiente toate operaţiunile din teren. Prim-ministrul Victor Ponta a preferat însă să plece de la Guvern atunci când a apărut această situaţie de criză. Numai două motive pot sta în spatele acestei decizii. Nu a considerat că e suficient de important accidentul, pentru a se ocupa de el sau pur şi simplu nu a avut habar ce trebuie să facă. Este indolenţă sau incompetenţă?