Editura Evenimentul si Capital

Victor Ponta, capăt de drum

urianu
Autor: | | 37 Comentarii | 3546 Vizualizari

Doar două săptămâni ale anului 2014 au fost suficiente pentru devoalarea războiului pe viaţă şi pe moarte care se derulează sub ochii noştri în viaţa politică românească. Singurul lucru care lipseşte sunt, deocamdată, focurile de armă.

În rest niciun mijloc nu este exclus. Doar în mintea celor direct vizaţi pentru un post la Bruxelles sau la palatul Cotroceni şi a susţinătorilor lor excesivi de naivi sau de fanatizaţi, mizele acestui război sunt alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. Sunt şi acestea o miză, însă doar pentru obţinerea unor mijloace utile atingerii obiectivului major. Acesta este, pentru unii, menţinerea României într-o zonă gri în care, sub aparenţe democratice (aşa cum am mai spus, toate instituţiile unei democraţii reale ar exista de jure, dar nu ar funcţiona, de facto, fiind infestate, de sus până jos de clientela politică), totul ar fi sub controlul strict al unei mafii politico-economice care şi-ar subordona poliţia, justiţia, presa, avocatul poporului, garda financiară, autorităţile electorale, ong-urile, tot ce mişcă în ţară şi ar vorbi întotdeauna în numele întregului popor român, toate fanteziile ei fiind prezentate ca fiind voinţa acestuia. Modelul comunismului din ultimii ani ai lui Ceauşescu, placat pe un regim eminamente mafiot. Pentru ceilalţi, consecvenţi idealurilor celor care au ieşit în stradă în decembrie 1989, miza este transformarea României într-un stat modern, cu instituţii funcţionale, în care separaţia puterilor în stat nu este vorbă în vânt, toată lumea este supusă domniei legii, iar criteriile de competenţă, integritate, concurenţă, transparenţă sunt comune cu cele din spaţiul Uniunii Europene. Într-o ţară normală, o astfel de macro-miză, a însăşi identităţii sistemului politic de ţară, nu există (lucrurile sunt clar tranşate - ştim care sunt caracteristicile sistemului politic american, ale celui rusesc sau francez), "stânga" şi "dreapta" ajunse la putere având variante stilistice distincte ale actului de guvernare, dar respectând deopotrivă regulile de bază ale sistemului. De aceea la ei miza alegerilor se reduce strict la competiţia dintre partidele politice. La noi bătălia dintre a instala în România o democraţie reală sau un simulacru de democraţie (o democratură) transcende partidele politice (sunt convins că există şi în USL adepţi ai democraţiei reale, chiar dacă din diverse motive nu au curajul să se pronunţe, aşa cum sunt şi în Opoziţie destui care visează să pună justiţia sub control politic şi să-şi vadă de afacerile lor obscure). Evident, cele două tabere aflate în război au câteva piese grele de artilerie: adepţii democraturii se sprijină pe parlamentul şi guvernul României, pe o bună parte din mass-media private, aflate în posesia unor foşti şi actuali parlamentari ai Puterii dar şi pe posturile publice de radio şi televiziune, controlate politic, pe suportul financiar al unor oameni de afaceri interesaţi de afacerile cu statul şi pe simpatia declarată a Federaţiei Ruse şi a Chinei. Adepţii valorilor democraţiei reale mizează mult pe sprijinul Preşedintelui României şi pe susţinerea explicită a instituţiilor europene şi a Statelor Unite ale Americii. De când se află în funcţia de prim-ministru, Victor Ponta a încercat să împace capra şi varza. Să facă jocurile celor care l-au susţinut şi împins spre culmile puterii, dar să rămână şi în graţiile comunităţii euroatlantice pentru a nu pierde vitalele, pentru economia românească, investiţii şi fonduri europene. Prizonier al intereselor tot mai agresiv manifestate ale "baronilor locali", a făcut eforturi supraomeneşti pentru a părea, la Bruxelles sau Washington, un lider politic responsabil şi frecventabil, prieten al valorilor democraţiei. Pornind din capul locului cu handicapul suspiciunii de plagiat care planează asupra lucrării sale de doctorat, Victor Ponta a făcut totul pentru a intra în graţiile Occidentului: a promis stat de drept, a garantat independenţa justiţiei, a încercat să propună oportunităţi de afaceri profitabile potenţialilor investitori, a vânat orice prilej menit să-l apropie de puternicii lumii. Revenit acasă era însă luat imediat în primire de cei care i-au asigurat accederea în postul de prim-ministru, mulţi dintre ei oameni cu dosare penale grele şi cu perspectiva multor ani de închisoare deasupra capului. Sub presiunea acestora, în disperare de cauză, a acţionat de multe ori exact în sensul contrar celor declarate solemn în faţa interlocutorilor săi europeni sau americani: a atacat în intervenţii publice deciziile instanţelor, a adus jigniri magistraţilor, a proferat ameninţări pentru perioada de după încheierea mandatului preşedintelui Băsescu, a încălcat flagrant separaţia puterilor în stat. În felul acesta, a pierdut pe toate fronturile. A evitat sau a fost evitat de trimisa specială a administraţiei americane la Bucureşti, Victoria Nuland (ceea ce semnifică, la modul cel mai evident, dezacordul administraţiei Obama faţă de felul în care vede premierul român relaţia cu SUA), a fost urecheat de preşedintele Parlamentului European (N.B. – socialist) Martin Schulz, în urma declaraţiilor iresponsabile făcute împotriva europarlamentarului german Elmar Brok, a renunţat să participe la funeraliile fostului premier israelian Ariel Sharon, unde ar fi avut ocazia să se revadă cu vicepreşedintele american Joe Biden (s-a speculat că, la fel ca în cazul doamnei Victoria Nuland, premierul român l-a evitat strategic pe demnitarul american, spre a nu da socoteală pentru nişte obligaţii asumate şi încălcate). Falimentul politicii premierului român în Occident este dublat de o adevărată catastrofă pe plan intern, cel puţin din perspectiva grupului de interese pe care îl reprezintă. Două dintre actele normative esenţiale din perspectiva celor care îl susţin (unii ar spune, "al căror prizonier este"), Legea descentralizării şi modificările aduse Codului Penal au fost declarate neconstituţionale de către CCR. În pofida presiunilor la vedere şi subterane, Adrian Năstase a fost condamnat de ICCJ în dosarul "Zambaccian" şi reîncarcerat. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, unul dintre cei mai puternici baroni locali, a fost ridicat de pe stradă şi dus la audieri la DNA. CSM l-a acuzat pe premier, într-un raport oficial, de "încălcarea puterilor în stat". Din fericire pentru noi cei care iubim democraţia, România face parte astăzi din Uniunea Europeană şi din NATO. Este o realitate cu care nu se glumeşte. Priviţi la această scară, baronii noştri locali şi toţi cei care apelează la trucuri pentru a se pune la adăpost de rigorile legii, seamănă, mutatis mutandis, mai degrabă cu nişte şefi de reţele de traficanţi de droguri sau de terorism din SUA sau din ţările cu tradiţie ale UE. Ei pot produce deranj şi durere, dar nu vor avea niciodată câştig de cauză în faţa unui stat de drept. Zilele lui Victor Ponta în politica românească sunt pe terminate. O declaraţie a lui Nicuşor Constantinescu făcută în momentul în care a fost săltat de DNA ar trebui să-i dea fiori de spaimă: "Aşteptăm să vedem că dl. Ponta face ce trebuie si că nu degeaba ne-am pus încrederea în el". Din punctul în care a ajuns, între UE, NATO şi toţi aceşti cercetaţi penal care îl somează să îi salveze, amintindu-i mai mult sau mai puţin subtil de multiplele datorii morale şi, poate, nu doar, numai în pielea lui Victor Ponta să nu fii. Şansele sale de a ieşi onorabil din acest joc periculos sunt, pe zi ce trece tot mai puţine. Citiţi alte editoriale de Tudorel Urian, în proiectul VOCILE DREPTEI:

  • Enigma Ion Iliescu
  • Baletul politic al lui Vasile Blaga
  • Două modele: Mona Musca şi Valeriu Stoica
  • Cele două PSD-uri ale doctorului Ponta
  • Dr. Ponta: parşiv sau disperat?
  • Mihail Neamţu şi cei 30 de arginţi
  • Schimbarea la faţă a lui Crin Antonescu
  • Falimentul Puterii şi debilitatea Opoziţiei
  • Ce să caute dr. Ponta în Moldova?
  • Surprinzătorul domn Ponta
  • O veste proastă pentru Crin Antonescu
  • Ce nu înțelege Vasile Blaga
  • Adevărul despre gazele de șist
  • Arma secretă a PSD
  • Cacealmaua lui Crin Antonescu
  • Țara celor 588 de regi
  • Ion Iliescu față cu democrația
  • O lecție de onoare
  • Alin Popoviciu are dreptate
  • USL și avatarurile democrației reprezentative
  • Putea spune NU preşedintele Băsescu?
  • Contradicţia lui MRU
  • La ziua unei Doamne
  • Despre trădare şi trădători
  • În jungla dreptei
  • Necunoscutele Mişcării Populare
  • De ce s-a răzgândit Victor Ponta?
  • Imposibila reformă a partidelor politice
  • Dr. Ponta and Mr. Marga
  • Ce-şi doresc românii?
  • Imaginea din puzzle
  • Udrea+Macovei =Blaga
  • Unde ne sunt liberalii?
  • PDL, sau cum să scapi de propria-ţi identitate
  • Dilemele lui Victor Ponta
  • Procesul comunismului în viziunea stângii
Detalii despre proiectul VOCILE DREPTEI:
  • VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro
În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriți aici TOATE editorialele și dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!

Lovitura CRUNTA pentru Elena Udrea. Decizie FARA PRECEDENT in justitie! Iubita lui Alexandrov, DEVASTATA de veste

Pagina 1 din 2


Tag-uri: victor ponta, USL



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI