Victor Ciutacu, după audierea sindicalistului Ion Rădoi la DNA: Nu mă las prostit de toate focile care au impresia că au inventat ele șmecheria

Sursa: arhiva EVZ

Victor Ciutacu a comentat, în cadrul unei postări, dosarul ce i-a fost deschis liderului sindical Ion Rădoi, de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Jurnalistul Victor Ciutacu a transmis un mesaj pe contul de Facebook, după ce procurorii DNA l-au luat în vizor pe Ion Rădoi, liderul sindical de la Metrorex. Miercuri, el a fost audiat timp de câteva ore în dosarul chioșcurilor de la metrou, apoi a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile. Victor Ciutacu este de părere că dosarul respectiv este „subțire” și nu poate să stea în picioare.

Ce crede Victor Ciutacu după audierea lui Ion Rădoi la DNA

Să pui sub urmărire penală pentru șantaj un lider sindical fiindcă a organizat o grevă, adică exact obiectul lui de activitate, e tipic regimurilor totalitare. Că-l cheamă Rădoi, Hoffa, Jiminy Cricket sau Zăna Măseluță, tot aia e. Sorina are dreptate, se vede că la dosar DNA n-are nimic care să stea în picioare. - Povestea urâtă nu e (numai) despre spațiile comerciale de la metrou. Alea-s un mic ciubuc de prostit manifestanții cu mânuțe galbene din Piața Victoriei. Resorturile trebuie căutate în contractul colectiv de muncă beton de la Metrorex (negociat, da, de Rădoi, cu pumnul în masă, ca la sindicatele care se respectă), despre majorările de tarife (fix în ziua cu desantul DNA, își mai amintește cineva de ele?), de contractele de mentenanță și de livrare de trenuri (acolo-s paralele serioase, nu la covrigării).

„O casă dată obsesiv la TV”

- "Vila de lux" a marelui, arogantului și antipaticului lider sindical e în țară, nu în Alpii Austrieci sau pe Coasta de Azur. Casa dată obsesiv la tv, banală și ușor meschină, cu etaj și curte cât să dai două flegme-n ea, se află în cel mai prost și mai muncitoresc cartier din Sinaia, Platoul Izvor, între blocuri, pe locul fostului sanatoriu TBC Olga Bancic, în stația unde întoarce autobuzul la capăt de linie.

Nu-i plâng eu de milă lu' Cornel, are cine și de ce s-o facă, dar, după aproape 30 de ani trăiți printre rechini, chiar nu mă las prostit de toate focile care au impresia că au inventat ele șmecheria.