Compania Națională de Drumuri se judecă în zeci de procese cu cei care au avut de suferit în urma accidentelor de circulație, din cauza stării dezastruoase a infrastructurii rutiere, pagubele solicitate fiind foarte mari
Haosul de pe drumurile româneşti face anual mii de victime, care au început să îşi caute dreptatea în instanţă. Potrivit informaţiilor obţinute de EVZ, CNADNR este implicată în zeci de procese cu cei care şi-au avariat maşinile, ori şi-au distrus sănătatea sau cu rudele celor care şi-au pierdut viaţa în accidente dramatice, din cauza drumurilor proaste.
Valoarea totală a pagubelor solicitate în procesele aflate pe rol în prezent se ridică la circa 19,5 milioane lei (4,3 milioane euro).
Despăgubire-record de un milion de euro
Cel mai cunoscut caz este al unei tinere din Constanța, Georgiana Ghegeliu (acum de 28 de ani), care, în luna iunie
Medicii i-au amputat brațul după ce o bucată de parapete metalic a străpuns portiera mașinii în care se afla tânăra și i-a intrat în mână. După ani de zile de stat prin tribunale, tânăra a afirmat că victoria sa va face ca numărul proceselor de despăgubire îndreptate împotriva statului să crească: „Oamenii să-şi ceară drepturile. De orice fel“, a spus Georgiana.
Potrivit informaţiilor primite de la CNADNR, un alt proces în care se solicită daune ridicate, în valoare de un milion de euro, se judecă la Tribunalul Bihor.
Alveole și borduri neiluminate
Şi aici accidentul a fost dramatic, lăsând o familie cu doi copii fără tată. Acum soţia victimei solicită, pe lângă milionul de euro, o prestaţie periodică de 700 lei pentru copiii minori, de la data decesului tatălui lor şi până la finalizarea studiilor. Accidentul rutier s-a petrecut pe DN 79, în apropiere de Oradea, iar camionul pe care îl conducea bărbatul s-a răsturnat după ce a lovit o alveolă din borduri, neiluminată.
Cea mai ridicată daună solicitată acum de la CNADNR este de 11 milioane lei, pentru un accident soldat cu decesul unei persoane. Dosarul, deschis în acest an, se află pe rolul judecătoriei Gherla. Accidentul s-a produs însă în noiembrie 2011, pe raza județului Cluj, și pare desprins din filme. Maşina în care se aflau Adriana şi Ovidiu Domnici a derapat şi a ajuns întrun cap de pod. Chiar dacă au reușit să iasă singuri din mașină, în timp ce se aflau în afara carosabilului, au fost spulberați de o altă șoferiță, care, de asemenea a deparat. În urma impactului, bărbatul a decedat.
Procese din toată ţara
Cazurile prezentate sunt doar câteva dintr-un lung șir de tragedii care arată modul stupid în care mor oamenii în România, din cauza neglijenței autorităților române.
FOTO:Georgiana Ghegeliu a obținut una dintre cele mai mari despăgubiri, dar și accidentul suferit a fost cumplit- i-a fost retezată o mână
Statistica furnizată de CNADNR arată că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti are calitate de pârâtă în 4 dosare aflate pe rolul instanţelor, ca urmare a acţiunilor formulate de victimele accidentelor de circulaţie. Valoarea daunelor solicitate este de 211.000 lei.
Record de plângeri la DRDP Iași
DRDP Cluj este pârâtă tot în 4 dosare, nesoluţionate încă, valoarea despăgubirilor solicitate fiind de peste 16 milioane lei. DRDP Brașov are 3 dosare, daunele solicitate fiind de 2,6 milioane lei, din care CNADNR a achitat 52.000 lei. La DRDP Iași se înregistrează cel mai mare număr de dosare, respectiv 46, cele mai multe din judeţele Iaşi, Galaţi, Suceava, valoarea despăgubirilor solicitate fiind de 203.254 lei. În 2015, compania a platit 7 despăgubiri, în valoare de circa 30.000 lei. La DRDP Constanța sunt 22 de plângeri (daune cerute de 327.189 lei), toate pentru avarierea autovehiculelor, 4 dintre ele pe Autostrada Soarelui. În 2014, Direcţia a achitat reclamanţilor patru despăgubiri, în urma unor hotărâri definitive ale instanţelor, în valoare de 22.635 lei.
DRDP Craiova are pe rol în prezent 9 dosare (28.762 lei sunt daunele totale cerute de reclamanţi), în urma unor accidente pe drumurile naţionale. „În județul Vâlcea, respectiv pe DN 7, Valea Oltului, au loc cele mai multe evenimente rutiere”, punctează CNADNR. Pentru 2015, direcţia a achitat despăgubiri pentru alte nouă dosare, în valoare totală de 133.368 lei.
Drumurile naţionale, un uriaş abator de oameni
România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește rata mortalității în accidente, cu 95 de morți la un milion de locuitori. Chiar dacă neatenţia, imprudenţa şi nerespectarea regulilor îşi au rolul lor, starea drumurilor de multe ori agravează efectele unor accidente.
Situație neschimbată peste ani
În ciuda atâtor destine distruse, România rămâne ţara cu cele mai proaste, dar şi cele mai scumpe drumuri din UE, iar conducerea CNADNR se schimbă des, fără a realiza mare lucru. „Un tânăr a murit pe A1, de Paște, în 2010, din lipsa gardului de protecție pe autostradă (după ce un cal a intrat pe carosabil - n.red.). La fel e și acum, peste 6 ani. Despre ce respect vorbim, când ştim că s-a întâmplat asta şi totul e la fel?”, ne spune Alin Goga, consilier juridic în CNADNR şi membru în Grupul de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea CNADNR. Potrivit acestuia, infrastructura rutieră e tot mai învechită, dar un rol îl are şi lipsa de interes a celor responsabili de starea drumurilor: „Avizele Poliției date cu lejeritate, CNADNR, legislația în domeniu, toate trei concură la acest uriaș abator care reprezintă drumurile naționale în România”.
Reguli noi pentru drumari
Guvernul a simplificat recent regulile privind auditul și inspecția de siguranță rutieră, estimând că aplicarea corespunzătoare a Auditului de Siguranță Rutieră poate scădea numărul accidentelor rutiere cu până la 60%. Astfel, Autoritatea Rutieră Română își asumă că, în caz de accident rutier grav, cu pierderi de vieți omenești, va realiza în mod gratuit, în decurs de maxim 15 zile de la notificarea Poliției Rutiere, o Inspecție de Siguranță Rutieră Suplimentară, cu scopul identificării eventualelor cauze legate de infrastructură care au favorizat sau cauzat producerea accidentului, și va formula recomandări de remediere a situației. În cazul în care administratorii drumurilor publice nu vor realiza aceste lucrări pentru a remedia deficiențele constatate la inspecția de siguranță rutieră, în termenele stabilite, vor fi sancționați cu amendă în raport cu gravitatea faptei, între 1.000 lei și 100.000 de lei.