Editura Evenimentul si Capital

Victime de elita

Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

Transformarile politice si sociale ce se desfasurau in Romania, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946, sub presiunea sovietica, pe calea socialismului, nu puteau ocoli si nu au ocolit Academia Romana. Modelul sovietic a fost impus si in cazul Academiei Romane. Mai intai a fost supusa unui proces demolator si apoi cladita dupa prototipul Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice. Primul pas in aplicarea modelului rus a fost etatizarea institutiei si suprimarea autonomiei, principiu care calauzise activitatea Academiei pana atunci. Masura s-a materializat prin Decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 76 din 9 iulie 1948, prin care

Academia Romana a fost una dintre primele redute cucerite de comunisti in razboiul lor cu varfurile intelectualitatii romanesti

Transformarile politice si sociale ce se desfasurau in Romania, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946, sub presiunea sovietica, pe calea socialismului, nu puteau ocoli si nu au ocolit Academia Romana. Modelul sovietic a fost impus si in cazul Academiei Romane. Mai intai a fost supusa unui proces demolator si apoi cladita dupa prototipul Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice. Primul pas in aplicarea modelului rus a fost etatizarea institutiei si suprimarea autonomiei, principiu care calauzise activitatea Academiei pana atunci. Masura s-a materializat prin Decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 76 din 9 iulie 1948, prin care Academia Romana devenea institutie de stat primind numele de Academia Republicii Populare Romane. Decretul prevedea totodata ca noua institutie isi va ?desfasura activitatea potrivit cu nevoile de intarire si dezvoltare a Republicii Populare Romane? si printre atributiile principale era aceea de ?ridicare a nivelului material si cultural al poporului?.

Petru Groza: ?Eu nu cer aceste epurari?

Inca din septembrie 1944 Academia Romana era puternic lovita de presa comunista (?Scanteia?, ?Romania Libera?), care cerea ?democratizarea? ei, ?curatirea de elementele reactionare?. Guvernul Groza e cel care porneste si aici lantul de epurari, si notabila este vizita pe care Petru Groza o face la Academie pe 31 mai 1946. Pretextul vizitei era dorinta lui de a vedea expozitia de carte. Cu aceasta ocazie a tinut o cuvantare al carei mesaj direct a fost necesitatea epurarii din Academie a membrilor condamnati de tribunalul poporului. Aceste epurari, afirma Groza, nu sunt dorite de el, personal. Si nu el este cel care le cere. Vechii membri ai institutiei au fost exclusi in bloc, o mica parte fiind reprimiti in noul for, completat cu personalitati devotate partidului. Presedinte de onoare a fost numit savantul C.I. Parhon, acelasi care semnase si decretul de distrugere a Academiei vechi, atunci in calitate de presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale. Puterea politica comunista a suspus institutia unei drastice epurari pe baza criteriului ca ?nu pot fi membri ai Academiei Republicii Populare Romane persoane care, prin activitatea lor, s-au pus in slujba fascismului si reactiunii, daunand prin aceasta intereselor tarii si ale poporului?. Cu prilejul epurarilor au fost inlaturate din Academie aproape 100 de personalitati ale vietii noastre cultural-stiintifice, ignorandu-se total orice criteriu valoric si stiintific.

Cine a ramas in afara Academiei

Printre numele personalitatilor ramase in afara Academiei se numara: Lucian Blaga, Theodor Capidan, Constantin Radulescu-Motru, Gh. I Bratianu, P.P. Negulescu, Simion Mehedinti, Ion I. Nistor, Vespasian V. Pella, Iuliu Maniu, Emil Hatieganu, Nicolae Caranfil, Alexandru Ciuca, Stefan Metes, Constantin Marinescu, N. Ionescu-Sisesti, generalul Paul Teodorescu, Mircea Cancicov s.a.

Filosofii, tinuti afara

Pe 12 august 1948 a fost publicat Decretul nr. 1454 prin care erau numiti 27 membri titulari activi si 15 membri titulari onorifici ai Academiei. In noua componenta a institutiei, pe langa unii fosti academicieni, intalnim si persoane noi, unele fara niciun merit stiintific sau artistic, chemate pe locurile onorate de cei care fusesera abuziv inlaturati. Pe 28 octombrie 1948, la propunerea lui Mihail Sadoveanu sunt declarati membri de onoare post-mortem cativa clasici ai literaturii noastre: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta, C. Dobrogeanu Gherea, Stefan Luchian, Aurel Vlaicu, Garabet Ibraileanu. In vara anului 1955, la doi ani dupa moartea lui Stalin au revenit in Academie opt savanti din domeniile stiintelor naturii - Horia Hulubei, Gh. Ionescu-Sisesti, Nicolae Vasilescu-Karpen, Petre Antonescu, Constantin Burdeanu, dr. Dumitru Combiescu (titulari), Eugen Angelescu si Sabba Stefanescu (corespondenti) - si doar doi literati - Ion Agarbiceanu si Tudor Vianu (titulari). Zece ani mai tarziu, in 1965, au fost reprimiti, ca membri titulari, si matematicienii Octav Onicescu si Victor Valcovici. Pe langa mai sus-amintitele reprimiri, sesiunea academica din vara lui 1955 a ales prin vot secret 45 de noi membri titulari si 64 corespondenti. Conducerea guvernului a refuzat sa acorde avizul de reprimire a unor personalitati de talia lui C. Radulescu-Motru, D. Gusti, L. Blaga, S. Mehedinti, savarsind o eroare grava in ce priveste atitudinea fata de mari valori ale stiintei si culturii romanesti.

De la Ion Heliade Radulescu la Eugen Simion

Ecaterina Andronescu, SCHIMBARE majora la Educatie! Toti elevii vor fi AFECTATI

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI