A fost un caz șocant, fiindcă de dispariția celor 6 kg de cocaină dintr-un transport supravegheat internațional au fost acuzați și polițiștii și colaboratorii lor infiltrați în rețeaua de traficanți.

 

Așa cum am subliniat și în celelalte două anchete jurnalistice – „Dosarul Spălătoria” și „Dosarul Anhidrida” – și faptele din „Dosarul Venezuela” demonstrează că Aurelian Bădulescu, viceprimarul de azi al Capitalei, și-a clădit cariera profesională și politică pe delațiune și fapte reprobabile, scăpând de rigorile legii fiindcă a fost protejat de sistemul pe care îl slujea.

Activitatea de colaborator al polițiștilor de la BCCO, care vânau traficanții de droguri, era perfect legală dacă ea ar fi fost folosită în scopuri corecte. Din păcate, colaboratorul Aurelian Bădulescu, nume de cod „Ara” în analele serviciilor Ministerului de Interne, cunoscut după numele „Raul” în cercurile în care se învârtea, a alunecat în partea infracțională a activității, „ajutat” fiind chiar de unii polițiști, cercetați și ei penal.

Țintele tuturor, așa cum reiese din dosarele în care au fost amestecați anchetatorii Antidrog: bani și avansare în carieră. Până să rememorăm problemele lor cu justiția, să vedem ce face astăzi informatorul ajuns edil al Bucureștiului, un om care, cu o biografie ca a sa, n-ar putea ocupa o asemenea funcție nicăieri în lumea civilizată.

 

Primul demers pentru schimbarea viceprimarului

 

În urmă cu o săptămână, pe 17 februarie, viceprimarul Aurelian Bădulescu a anunţat că va candida la şefia PSD Bucureşti, afirmând că are tot sprijinul Gabrielei Firea, primarul general. „Am luat notă de decizia Comitetului Executiv de a se organiza alegeri în toate structurile de partid unde sunt preşedinţi interimari şi am decis să-mi asum candidatura pentru poziţia de preşedinte al PSD Bucureşti”, a declarat Bădulescu pentru Agerpres. Consilierii generali însă i-au pregătit debarcarea.

Vineri, 22 februarie, ei au semnat un convocator (facsimil) prin care aprobă ca, în data de 27 februarie, ora 11.00, să se întrunească, iar ordinea de zi să fie următoarea: Proiect de hotărâre privind schimbarea din funcția de viceprimar al municipiului București a lui Aurelian Bădulescu și un alt proiect privind alegerea unui nou viceprimar. Surse din primărie îl dau ca posibil înlocuitor al lui Bădulescu pe Orlando Culea, un opozant declarat al Gabrielei Firea și un om susținut de Liviu Dragnea. Alții vorbesc de Honorius Circa, liderul grupului de consilieri PSD, care nu s-a poziționat dur față de Firea, dar care susține intenția de schimbare a viceprimarului.

Trebuie spus și că, dacă nu se creează o majoritate de două treimi din numărul total al consilierilor (55) care să aprobe proiectul de demitere, viceprimarul Bădulescu va rămâne pe funcție până când se va forma o astfel de majoritate.

 

Bădulescu, avocat necunoscut cu o avere „pe datorie”

 

Cariera lui Aurelian Bădulescu este amprentată puternic de interacțiunea lui, în anii 1994-2007, cu serviciul secret al Ministerului de Interne – celebra „Doi ș-un sfert” sau DIPI – și cu Brigada de Combatere a crimei organizate și Antirog (BCCOA) din Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). După câțiva ani de colaborare sub numele de cod „Ara” și „Raul”, Aurelian Bădulescu a devenit student la facultatea de drept a Universității „Dimitrie Cantemir” din București. A terminat studiile în 2006, când a și dat examen la Baroul Mehedinți, devenind avocat. Cum de a ales județul Mehedinți, el fiind originar din București, cine l-a ajutat să-și facă stagiatura acolo, iar apoi, în 2008, să-și deschidă cabinet, sunt mistere ca multe altele din biografia liderului PSD. Succinta verificare pe care am facut-o la Drobeta Turnu-Severin a relevat faptul că avocatul Aurelian Bădulescu e total necunoscut, iar în apartamentul de bloc unde își are înregistrat și acum cabinetul locuiește de vreo 3 ani o doamnă.

De avocatul Bădulescu nu-și amintește niciun vecin. Între anii 2012-2016, Aurelian Bădulescu a fost consilier general în Consiliul General al Municipiului București. Deși ar fi trebuit, Bădulescu nu s-a suspendat din funcția de avocat, așa cum cere legea. La Baroul Mehedinți nu există această mențiune. O face, însă, după ce este ales viceprimar al Capitalei din partea grupului PSD-UNPR. În data de 7 iulie 2016 se suspendă din Baroul Mehedinți și face mențiunea în declarația de interese din 2017. Declarațiile de avere ale lui Bădulescu conțin lucruri interesante. În prima, cea de la începutul de mandat ca viceprimar al Capitalei (21.07.2016) sunt consemnate datoriile: 250.000 euro împrumutați de la Axinte Maria Alexandra; două credite de la BCR, luate în 2007 cu rambursare în 2017: 30.000 lei și 15.000 euro. Bădulescu nu a avut și nu are nici acum vreo casă sau apartament, nici mașină. Doar o jumătate dintr-un teren de 4.500 mp, cumpărat în 2007, în comuna Păulești, județul Satu Mare.

Nu a câștigat niciun ban din avocatură, până în primele luni ale anului 2016, chiar înainte de a se suspenda. Atunci completează în declarația de avere din 15.06.2017 că a câștigat suma de 152.284,5 lei ca avocat. În 2017, vicele Aurelian Bădulescu reușește să-și achite datoriile la BCR, dar rămâne să înapoieze cei 250.000 de euro Mariei Axinte.

 

Cine e finanțatoarea viceprimarului Capitalei

 

Conform ziarului Jurnalul de Argeș, Maria Alexandra Axinte este fiica lui Gheorghe Axinte, patronul unei cunoscute firme de construcții și asfaltări din județul Argeș. În 2013, Maria era acționar la Simarc, firma din Câmpulung Muscel al fratelui lui Gigi Axinte, Aurel. În anul 2014, Simarc a avut un an bun, câștigând multe contracte cu statul pentru asfaltare și deszăpezire. A fost anul în care, Maria Alexandra Axinte și-a permis să-l împrumute pe Aurel Bădulescu cu 250.000 de euro, bani nerestituiți nici până în vara lui 2018, conform declarației de avere a viceprimarului Capitalei, deși atât firma tatălui, Argecom, cât și a unchiului au mari probleme financiare și se află în insolvență.

Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență, iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă… picioare.

Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Alexandra Maria. Care i-a dat un sfert de milion de lei împrumut lui Bădulescu, pe termen nelimitat.

 

Marea lovitură: Cum dispare drogul de lux de sub nasul anchetatorilor!

 

Ziariștii anilor 2002-2003 i-au găsit un nume simbol: Dosarul „Cocaina din Venezuela”. Nu am știut atunci dacă a fost o operațiune la limita legii, terminată cu sustragerea a 6 kilograme din cel mai scump drog traficat. Câțiva ani mai târziu, în baza informațiilor adunate, a evoluției anchetei procurorilor, dar mai ales a recidivei unor polițiști implicați, am realizat că operațiunea „Cocaina din Venezuela” a fost, de fapt, o acțiune de bravură finalizată cu un furt de care ofițerii și agenții sub acoperire ai BCCOA nu au fost străini. Pentru deplina credibilitate a demersului jurnalistic, nu voi relata ce am scris eu la vremea respectivă, ci voi reda fragmente din actul oficial al Parchetului General și din articole ale colegilor din presă, indicând sursa. Povestea a debutat în decembrie 2002, pe aeroportul Otopeni. Era vorba de o operațiune controlată de trafic de cocaină din Venezuela, despre care aveau cunoștință un procuror român și echipe de investigatori din Franța, Divizia Narcotice din SUA și Venezuela. Persoanele implicate erau doi polițiști de la BCCOA și colaboratorii lor sub acoperire. Unul dintre aceștia, Petre Dumitrescu zis Rodriguez, care reușise să se infiltreze în rețeaua de traficanți, fusese trimis în Venezuela, la Caracas, ca să ia și să livreze în România o cantitate de cocaină. Se urmărea să se ajungă la distribuitorul român și la rețeaua lui. Din Ordonanța procurorului Ion Adam, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întocmită în 14 iunie 2005, veți înțelege ce s-a întâmplat. Precizez că prin această Ordonanță, Ion Adam l-a scos de sub urmărire penală pe colegul său de la DIICOT, procurorul Flavius Crâznic (azi, avocat), prins în jocul infracțional al polițiștilor de la BCCOA care „pierduseră” 6 kg de cocaină.

 

Livrare de droguri, ca-n fi lmele cu polițiști corupți

 

„La data de 3.12.2002, Dumitrescu Petre a plecat în Venezuela și a revenit la scurt timp în țară cu avionul, aducând 6 kg cocaină, pe care a predat-o în Aeroportul Otopeni inspectorului principal de politie Petre Pitcovici, în autorizație fiind numit „PEPI”. Polițistul nu a fost însoțit de colegii săi sau alte persoane. Colaboratorului (n.r. Petre Dumitrescu, zis Rodriguez) i s-a refuzat decontarea cheltuielilor făcute cu ocazia deplasării în Venezuela, fiind îndrumat de la parchet la poliție și invers și cu această ocazie află că polițistul a sustras cele 6 kg de cocaină, negând primirea lor. Apreciază Dumitrescu Petre că procurorul se face vinovat de neglijență în serviciu fiindcă nu a venit la Aeroportul Otopeni să preia stupefiantele și astfel a permis polițistului corupt să-și însușească cele 6 kg de stupefiante.(…)

Petentul (n.r. Petre Dumitrescu) a avut calitatea de colaborator al investigatorilor acoperiți și nu al procurorului, și numai din ignorarea prevederilor legale acesta consideră că procurorul avea obligația să-l întâmpine la aeroport. (…)

Din denunțul colaboratorului Dumitrescu Petre, precum și din declarația acestuia din 23.02.2005, rezultă că în luna decembrie 2002, a încheiat cu succes misiunea autorizată de procuror în vederea descoperirii activității infracționale și identificării persoanelor traficanți de droguri, în care scop a procurat și prin livrare supravegheată a adus în Romania, la data de 14.12.2002, cantitatea de 6 kg cocaină.

La Aeroportul Otopeni a fost întâmpinat de investigatorul acoperit, inspector principal de poliție Petre Pitcovici, care a primit de la Dumitrescu Petre cele 6 kg de cocaină. Potrivit autorizației nr. 271/D/2002 din 18.11.2002 a Secției de combatere a crimi nalității organizate și antidrog din cadrul PICCSJ, drogurile procurate urmau a fi predate de îndată la Direcția Evidența Operativă. Livrarea supravegheată privind cocaina este autorizată a se efectua în timp de 60 de zile (de la 18.11.2002-15.01.2003), când rezultatul activității, precum și orice incident urmau a fi prezentate de îndată Secției CCOA din PICCSJ.

Contrar dispozițiilor date de procuror prin autorizație, după trecerea unui timp de un an de zile, lucrătorul de poliție acuzat că și-a însușit cantitatea de 6 kg cocaină întocmește un referat superficial prin care propune clasarea lucrării. Sesizările facute de Dumitrescu Petre, prin care acuza pe inspector principal Petre Petcovici de comiterea unor fapte penale grave, sunt soluționate tot de acesta din urmă, care a întocmit si semnat un referat cu propunerere de clasare a lucrarii nr. 281432/2004. La data de 17.12.2002, investigatorii acoperiți Pepi (n.r. Petre Pitcovici) și Vali (n.r. Marius Sorin Bozgan) din cadrul D.G.C.C.O.A. au întocmit și semnat un proces-verbal, act neadus la cunoștința procurorului, din care rezultă că s-au întâlnit cu colaboratorul Rodriguez întors din Venezuela și care a informat că nu a adus cocaina. Si acest act este suspect si neprocedural. (…)

Procesul-verbal din 17.12.2002 trebuia sa fie semnat si de colaborator. Colaboratorul, fiind persoană autorizată în vederea descoperirii activităților infracționale și identificării persoanelor implicate în astfel de activități, urma să prezinte un raport, un act oficial din care să rezulte activitatea desfășurată, ori un astfel de act nu ar fi fost potrivit hotărârii infracționale de însușirea celor 6 kg de cocaină. (…)

Rezultatul negativ al unor verificări (nu s-a primit răspuns la comisia rogatorie) obținut neoficial, nu este de natură a nu da curs denunțului penal, formulat de Dumitrescu Petre cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, prev. de art. 2 din Lega nr. 143/2000 și fals intelectual privind pe inspector principal de poliție Petre Pitcovici și inspector principal de poliție Bozgan Marius Sorin.

Denunțătorul este o persoană instruită (are studii superioare), cu vastă experiență privind lumea interlopă și conștient de posibilitatea verificarii exactității afirmațiilor sale făcute prin denunț”. (Ordonanța din iunie 2005, semnată de Ion Adam)

 

Un act suspect și neprocedural

 

Procurorul Adam s-a ”prins” în ancheta sa că polițiștii l-au „făcut” pe denunțătorul Petre Dumitrescu și că, în urma înscenării lor, l-au azvârlit în pușcărie pe omul care și-a asumat riscuri serioase în lumea periculoasă a traficanților din Caracas. De aceea a dispus disjungerea dosarului din care l-a „exstras” pe procurorul Crâznic și a decis continuarea anchetei de către DIICOT „în vederea efectuării urmăririi penale privind pe cei doi lucrători de poliție” (n.r. Pitcovici și Bozgan)

 

Intrarea în scenă a lui Bădulescu

 

Valurile pe care le-a făcut Petre Dumitrescu, simțindu-se amenințat din cauza dispariției cocainei, a condus la arestarea sa în 2003. Polițiștii antidrog și alți colaboratori de-ai lor pregătiseră planul unei înscenări. În această fază intră în acțiune și colaboratorul „Ara” sau „Raul”, adică Aurelian Bădulescu, viceprimarul de azi al Capitalei. Rolul său a fost de martor în dosarul lui Dumitrescu. Jurnalistul Ovidiu Ohanesian scria: „În 18 iulie 2003, Dumitrescu a fost arestat în dosarul nr. 6183/2003, sub acuzația de trafic de droguri.

În acest dosar apare viceprimarul Aurelian Bădulescu, conspirat la UM 0962 ca „Doctorul” sau „Ara”, alături de coloneii N. Stan, conspirat „Grasu” și Nicolae ( care aveau să fie audiați la Corpul de Control al Ministerului de Interne în data de 16 Decembrie 2005, între orele 10.05 și 12.00, în dosarul 2637/P/2003)”. Despre Bădulescu, jurnaliştii Adina Anghelescu și Răzvan Savaliuc au publicat o serie de informații privind legăturile acestuia cu diferite instituții ale statului în ziarul Averea, din data de 29 august 2005. Informațiile erau extrase din denunțurile semnate de Petre Dumitrescu.

„Traficul de droguri a fost o înscenare pusă la cale de colonelul Stan și de Bădulescu Aurelian, pentru a acoperi implicarea lor în dispariția unor droguri din Venezuela ca livrări supravegheate”(extras din declarațiile depuse la Dosarul 6183/2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti).” Sau: ”La această dată nu a binevoit de a răspunde la plângerile mele despre afacerile făcute de Petre Pitcovici și Horia Mateescu inspectori pr. la DCCO Trafic Extern și nici de combinațiile col. Stan de la UM 0962, care avea interese personale cu Bădulescu Aurelian „Raul”, „Ara”, „Doctorul” persoană care aduce heroină la greu din Turcia sub protecția celor de mai sus.”, afirma Petre Dumitrescu într-o declarație din 23.02.2005”.

Mai mult decât atât, scrie Ovidiu Ohanesian, cei care îl deconspiră definitiv pe colaboratorul „Ara” din autorizațiile emise de procuror sunt judecătorii de la Tribunalul București, secția I Penală, care îl citează în data de 21.06.2005, în dosarul nr. 6183/2003 cu numele real, Aurelian Bădulescu. Petre Dumitrescu a fost eliberat de instanță în vara lui 2005, după doi ani de arest. Polițiștii au rămas în anchetă la DIICOT. Ziaristul Valentin Zaschievici puncta la vremea respectivă: „În condițiile în care cererea de comisie rogatorie, semnată de procurorul Flavius Crâznic, a fost respinsă, cum și-au permis anchetatorii români să-l trimită pe colaboratorul Petre Dumitrescu în misiune?”

 

Polițiștii mânjiți și viitorul lor glorios

 

Din Dosarul „Cocaina”, polițiștii au ieșit basma curată. Toți au primit NUP (neînceperea urmăririi penale). În anul 2006, au părăsit structura IGPR. Petre Pitcovici a fost promovat șef în cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA). A fost prins 14 ani mai târziu (pe 13 mai 2016), când ajunsese comisar-șef, de o echipă DIICOT și arestat pentru „oferirea de sprijin și ajutor” în calitatea sa de ofițer de poliție lui Sandu Dan Simion, zis „Dan Chioru”, cunoscut lider al unei rețele de traficanți internațional de droguri de mare risc.

Un alt dosar penal în care comisarul Pitcovici a fost implicat este cel cunoscut sub numele „Popoviciu-Băneasa”, când, în vara trecută, Pitcovici a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. El a fost acuzat de DNA că, în 24 decembrie 2008, a intermediat o șpagă pe care Popoviciu intenţiona să i-o dea unui ofițer de poliţie din DNA, care făcea verificări în dosarul terenurilor din Băneasa. Mita a constat în băuturi alcoolice, „pentru ca ofiţerul DNA să facă cercetări superficiale într-un dosar, astfel încât să se ajungă la soluții favorabile, de netrimitere în judecată”. Cel de-al doilea polițist din operațiunea „Cocaina”, Marius Bozgan, s-a lansat în afaceri și s-a apropiat de oameni politici, ca și Pitcovici dealtfel. În anul 2017, Bozgan a fost numit consilier al președintelui Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Florian Udrea. Apoi, în aprilie 2018, premierul Dăncilă l-a pus în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Cetățenie.

Declarația lui de avere îl arată ca un om cu mari reușite. Fostul polițist antidrog deține cote-părți din cinci terenuri intravilane, dintre care trei în București, unul în Boldești Scăieni, Prahova, și unul în Frumușani (Călărași). Mai deține cote-părți din două apartamente în București și două spații comerciale. Mai are trei ceasuri de circa 40.000 de euro, bijuterii din aur de 20.000 de euro, un autoturism Ford din 1996 și o motocicletă Harley-Davidson din 2005. Și Bozgan și Pitcovici mențin o relație strânsă cu viceprimarul Aurelian Bădulescu, fostul lor informator.

 

Te-ar putea interesa și: