România ar putea începe președinția semestrială a UE cu o sancțiune de peste 2,5 milioane de euro. Nicio ţară membră nu a fost condamnată, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și până în prezent pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislație direcţia privind prevenirea spălării banilor.
Comisia Europeană a anunţat pe 19 iulie că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat pe site-ul instituţiei. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de a patra directivă privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017, potrivit stiripesurse.ro
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a trimis două scrisori către Senat şi Camera Deputaţilor, în lunile iulie şi august, solicitând urgentarea adoptării unui proiect de lege pentru transpunerea directivei. Scrisoarea semnată de Negrescu scoate la iveală mai multe nereguli care au generat această întârziere, vina fiind aruncată pe Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Justiţiei, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi alte structuri.
Potrivit scrisorii, pe 19 iulie 2017 Comisia Europeană a trimis României scrisoare de punere în întârziere în cauza direcţiei privind prevenirea spălării banilor. Victor Negrescu era deja ministru delegat pentru Afaceri Europene, iar ministerul pe care îl conduce a trimis Comisiei Europene un răspuns prin care România se angaja să transpună directiva până în februarie 2018. Cu toate aceste, calendarul nu a fost respectat, ministrul invocând un "blocaj instituţional evident".
A fost convocată o şedinţă pentr 17 mai 2018, unde s-a discutat despre accelerarea redactării proiectului. Ministrul Negrescu afirmă că, deşi au fost invitate, unele instituţii au lipsit de la discuţii. Abia pe 31 mai 2018 a fost adoptat în Guvern proiectul de lege privind transpunerea directivei, care a fost trimis în Parlament de Secretariatul General al Guvernului abia pe 20 iunie. După o lună, pe 19 iulie, Comisia Europeană anunţă că dă în judecată România la Curtea de Justiţie a UE.
În scrisoarea trimisă şefilor Parlamentului, ministrul Negrescu susţine că a trimis 11 note informative prezentate în şedinţele Guvernului şi de trei ori a fost informat prim-ministrul, începând cu data de 18 ianuarie 2017, pe această temă. Nu este clar de ce nu s-au făcut mai multe demersuri pentru transpunere, în intervalul scurs de la momentul punerii în întârziere şi momentul trimiterii în judecată la CJUE.
În caz de condamnare, România va fi obligată să plătească o sumă forfetară de 6016,80 de euro pe zi, de la momentul expirării termenului de transpunere (în jur de 2,5 milioane de euro în prezent), penalităţi de aproape 22.000 de mii de euro pe zi de la sentinţa CJUE până la transpunere, la care se vor adăuga şi cheltuielile de judecată.
Negrescu mai scrie că, potrivit jurisprudenţei CJUE, statele membre nu pot invoca nicio situaţie internă pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor şi nerespectarea termenilor, motiv pentru care se face apel la Parlament pentru transpunerea de urgenţă a directivei.