Prea puţine persoane publice din România merg pe bicicletă, dar cele care o fac speră ca mişcarea să adune cât mai mulţi adepţi. Din două motive: economisesc timp şi e sănătos.
Ministru pe două roţi Doi miniştri ai mediului – actualul şi un fost – sunt pasionaţi de pedalat. Laszlo Borbely merge cu bicicleta de câte ori are ocazia, dar crede că infrastructura şi traficul din Capitală nu sunt suficient de prietenoase cu bicicliştii. Un fost ministru al mediului, Attila Korodi, foloseşte de şapte ani bicicleta intens, mai ales în Miercurea-Ciuc, unde spune că nu are probleme în trafic. „Când mergeam în Bucureşti, principala problemă erau pistele. Astfel că, în afara zonelor de parcuri, e foarte complicat să foloseşti bicicleta, mai ales pentru cineva fără experienţă”. El îşi aduce aminte de promisiunile autorităţilor de a face acea bandă comună – pe stradă – pentru autobuze şi biciclete. „Asta ar trasa nişte fluxuri doar pentru biciclişti”. În Bucureşti ar trebui abordată problema mersului pe bicicletă mai ales din punctul de vedere al mobilităţii, aşa cum se întâmplă în marile capitale europene, potrivit fostului ministru al mediului. „Deocamdată nu văd o ieşire pe termen scurt din problema infrastructurii. Dar, ceea ce este îmbucurător este ceea ce fac ONG-urile, începând cu BateŞaua, lucruri care încep să aibă efect”. Bicicleta, ideală pe distanţe scurte Korodi susţine că, în Bucureşti, pe distanţe de 1-2 kilometri, bicicleta este ideală. „Anul trecut, în Bucureşti, am prins blocaj în trafic, am coborât din maşină şi m-am urcat pe bicicletă”, îşi aminteşte ministrul, precizând că el are tot timpul bicicleta în portbagaj. „Ăsta ar fi mecanismul şi gândirea care ar trebui să se propage şi să se generalizeze”. Acelaşi lucru îl susţine şi deputatul liberal Alina Gorghiu, care merge zilnic cu bicicleta la Parlament. „Pentru mine este un mijloc de relaxare şi locomoţie. Mersul pe bicicletă are atât de multe bile albe încât mi-e greu să le rezum sintetic. E o activitate foarte plăcută, iar la traficul din Bucureşti, reuşeşti să rezolvi foarte repede lucrurile comparativ cu mersul cu maşina, plus că faci şi mişcare”. Nemulţumită de infrastructură Iniţiatoarea campaniei „Burta Jos!”, Alina Gorghiu spune că cea mai mare problemă pe care o are când merge pe bicicletă o reprezintă infrastructura, care este într-un stadiu „embrionar”. Oricum, cu cât numărul bicicliştilor va creşte, cu atât autorităţile vor fi nevoite să reacţioneze şi să construiască piste, susţine aceasta. “Nu numai pistele sunt o problemă, ci şi parcările, pentru că nu ai unde să îţi laşi bicicleta. Mie mi-au furat deja o dată bicicletă şi n-aş vrea să o mai păţesc”, a adăugat aceasta. Numărul doritorilor de a merge pe bicicletă este în creştere, dublându-se de la an la an. La cele trei curse ale campaniei “Burta Jos!” au fost câteva sute de parcipanţi cu vârste cuprinse între 4 ani şi 81 de ani. “Românul va merge pe bicicletă dacă îi oferi posibilităţi, dacă îi oferi sprijin în trafic. Dacă îi oferi piste, suporturi pentru bicicletă şi drumuri accesibile, totul e rezolvat”, susţine parlamentarul. Paula Seling sare borduri, dar n-ar renunţa la bicicletă
Şi Paula Seling s-a lovit de probleme în trafic, cel mai adesea de şoferii care nu admit că şi bicicliştii există şi au drepturi pe şosele. De asemenea, ea este nemulţumită şi de stadiul pistelor de biciclişti, pentru că de multe ori este nevoită să sară peste borduri şi să ocolească pietoni neatenţi. Dar, nu ar renunţa la bicicletă, în ciuda acestor dezavantaje.
„Eu m-am decis să circul cu bicicleta, în primul rând pentru că mă strecor în trafic mult mai uşor, apoi pentru ca poluez mai puţin şi, ulterior, am realizat că fac un bine şi celorlalţi participanţi la trafic: dacă nu circulam cu bicicleta, aş fi putut fi, o maşină în plus la stop şi, în circulaţia din Bucureşti, orice maşină în minus este un lucru bun”, spune Paula Seling. Mai mult, spune cântăreaţa, bicicleta înseamnă economie, sănătate, timp mai puţin pierdut în trafic, mai puţină poluare. Iar un alt motiv pentru care Paula Seling a ales bicicleta ca mijloc de transport rezidă în faptul că „orice om are nevoie de minim 30 de minute de mişcare, zilnic, aşa că mai bine le faci în drum spre serviciu decât să mai"cheltui" alte 30 de minute din timpul de recreere. În felul acesta faci două lucruri într-unul şi eşti mai eficient”. Noua problema în trafic, motocicliştii vitezomani Şerban Copot, cunoscut ca „Hienă” de la Animal X, şi el biciclist, susţine că noua lui problemă în trafic o reprezintă motocicliştii vitezomani. „Sunt o specie nouă şi sunt foarte agresivi în trafic. Grozăviile s-au mutat de pe maşinile scumpe pe motoare”. De-a lungul timpului, şoferii au devenit mai toleranţi pentru că numărul biciliştilor a crescut de la an la an. Faţă de acum cinci ani, bicicliştii nu mai pot fi ignoraţi, ceea ce înseamnă, potrivit lui Şerban Copot, că „mişcarea bicicliştilor înaintează cu paşi mici, dar siguri”. Cât priveşte sfaturile pentru tinerii care-şi doresc să pedaleze, Şerban încurajează mersul pe bicicletă pentru că „este mult mai cool” comparativ cu maşina. În plus, el declară că după o vară de mers pe bicicletă se simte sănătos şi pregătit pentru sporturile de iarnă. Mâine, pe evz.ro, în cadrul campaniei "Pe Două Roţi", veţi afla cât timp economiseşti dacă alegi bicicleta şi unde să înveţi să mergi pe bicicletă. CITIŢI ŞI: Evz.ro porneşte campania „Pe două roţi” Cu bicicleta în marele oraş: "Unu m-a luat pe capotă. Dar lumea se obişnuieşte cu noi" Cu bicicleta în trafic, un gest kamikaze? Trebuie schimbat Codul Rutier? Oraşele europene se întrec între ele în Săptămâna Europeană a Mobilităţii Bicicletele şi edilii: "E ceva prea nou şi îi sperie" Activist: Mai întâi trebuie creată infrastructură, bicicliştii ies singuri Cum prindem din urmă bicicleta olandeză Tinereţe fără bătrâneţe pe bicicletă, în fiecare zi Cum îţi alegi bicicleta potrivită EXPERIMENT: Cu bicicleta la muncă. Aventuri în traficul din Bucureşti