Editura Evenimentul si Capital

Varsta de aur a avocaturii romanesti

f43a47c8511e65f462061deee230f13e
Autor: | | 14 Comentarii | 0 Vizualizari

Cei mai straluciti avocati au fost oameni de cultura, politicieni si diplomati  de renume.

Sfarsitul de secol XlX si inceputul secolului XX gaseste avocatura romaneasca in plina „epoca de aur”. Istoricii considera ca avocatii cei mai buni au profesat in perioada interbelica.

Denumiti la inceput vekilati sau vechili, erau licentiati ai scolilor de Drept de la Paris, Viena sau din Germania. Multi dintre ei ocupau si functii publice, faceau politica sau erau mari scriitori.

Oameni de cultura

Mihail Kogalniceanu, Take Ionescu, Dimitrie Alexandresco, Matei B. Cantacuzino, Toma Stelian, Barbu Stefanescu Delavrancea, Titu Maiorescu, Vasile Missir, D.G. Danielopol, Nicolae Titulescu, Duiliu Zamfirescu, Ion Vinea sau Ionel Teodoreanu sunt numai cateva dintre numele sonore ale vremii.

„Erau mari oameni de cultura. S-au afirmat in alte domenii precum politica, cultura sau diplomatia, dar erau straluciti oratori la bara. Adevaratii profesionisti in avocatura au trait in perioada interbelica, atunci cand in barourile romanesti au intrat multi dintre tinerii scoliti in strainatate”, spune Mircea Dutu, avocat din Baroul Bucuresti, autor al istoriei avocaturii romane.

Primul barou se infiinteaza in 1831

Profesia de avocat intra in legalitate la 30 septembrie 1831, cand Marele Logofat al Dreptatii, Iordache Golescu, anunta ca se infiinteaza primul barou al tarii, din care faceau parte 22 de avocati.

Marea reforma a profesiei a avut loc in 1864, in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Atunci s-a dat prima lege pentru constituirea corpului de avocati.

Profesie pentru barbati

Ca si alte domenii, avocatura era considerata o profesie destinata exclusiv barbatilor. Publicatiile juridice dinaintea Primulului Razboi Mondial arata ca femeia nu putea sa fie vechil. In 1849, atunci cand judecatoria intreba Logofetia Dreptatii din Bacau daca femeile pot fi avocati, raspunsul venea clar:

„La Basilicalele, cartea 8, tomul al doilea, Legea 54, se hotareste ca nici femeia, nici osteanul, nici cei care se afla in slujba publica nu sunt invoiti de a fi aparatorii pricinilor de judecata.”

Abia peste patru decenii, in 1891, Baroul de Ilfov admite inscrierea Sarmizei Bilcescu (1867-1935). Faptul a fost salutat de Louis Franck, cunoscut sustinator al drepturilor femeilor din Belgia, care spunea ca prin aceasta decizie, la Bucuresti „s-a introdus o mare inovatie in existenta Baroului”.

Cu toate acestea, Sarmiza Bilcescu nu a profesat niciodata. In 1901, acelasi barou respingea, cu o majoritate de patru contra trei, cererea de admitere in profesie a avocatei Elena Popovici.

Comunistii infiinteaza organizatii obstesti

In 1948, comunistii au desfiintat barourile si colegiile avocatilor. Multi dintre oamenii politici-avocati au fost arestati pe motiv de „razvratire impotriva guvernului si regimului legal”. In schimb, au fost infiintate organizatii obstesti cu personalitate juridica. Jurnalistii chemati la bara

Multe dintre cauzele judecate de-a lungul timpului de avocatii romani au ramas celebre si sunt studiate si astazi in facultatile de DreptIn „Gazeta Tribunelor” nr. 4, din ianuarie 1861, este redat pe larg rechizitoriul primului proces impotriva ziaristului Nete Orasanu, care semna cu pseudonimul „Coarnele lui Nichipercea” articole defaimatoare despre parlament si guvern.

Este vorba despre articolele „Monastiile inchinate” si „De unde sa ne vina incurcaturile actuale”, aparute in „Revista Politica”. La terminarea procesului, sentinta Curtii de Apel a fost de trei luni inchisoare corectionala si plata a o mie de lei.

Publicarea articolului „Omul periculos”, nesemnat, in ziarul „Lupta”, pe 13 aprilie 1887, a atras mania viitorului rege Carol l. Articolul critica decizia regelui de a incheia o noua conventie comerciala cu Austro-Ungaria.

Directorul revistei, Gheoghe Panu, liberal de la Iasi, a fost chemat in instanta pentru ofensa adusa lui Carol l. Chiar daca fost aparat de avocati precum Nicolae Blarenberg, Nicolae Fleva si Ion Lahovari, politicianul a fost gasit vinovat si condamnat la pedeapsa maxima de doi ani de inchisoare si amenda de 5.000 lei.

Vanatoarea de pornografie

Adoptarea Codului Penal din vremea lui Carol al ll-lea, care introducea delictul de trafic de publicatii obscene, a adus multe procese scriitorilor.

Primul vizat a fost Geo Bogza pentru volumul „Poemul invectiva”, care fusese scris in perioada asolescentei lui si care nu se mai gasea in librarii.

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI