Vara procurorilor. Cum se lăudau oamenii lui Kovesi cu munca ofițerilor SRI. Editorial de Simona Ionescu

Vara procurorilor. Cum se lăudau oamenii lui Kovesi cu munca ofițerilor SRI. Editorial de Simona Ionescu

E vremea alegerii șefilor procurorilor. Vara asta pare a lor, după interesul suscitat în rândul opiniei publice. „Republica procurorilor” s-a cutremurat prin revocarea „Reginei”, cum îi spune Ion Cristoiu fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Dar nu s-a prăbușit, nici după desecretizarea protocoalelor cu SRI, nici după picarea la test a patru procurori ce doreau să preia frâiele manageriale ale instituției angajate în lupta anticorupție.

E vremea procurorilor, pentru că ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a oferit vara ca să se pregătească temeinic pentru un nou test. Din desele intervenții în spațiul public reiese că ministrul, sub autoritatea căruia sunt procurorii, nu mai vrea ca procedurile din cod să fie aplicate ca în filmele cu detectivi, iar ideea că în fiecare om se ascunde un infractor ce trebuie arestat pe baza unor „suspiciuni rezonabile”, de regulă denunțuri și interceptări, trebuie să fie abandonată.

Ieri dimineață, tot într-o declarație făcută reporterilor, Tudorel Toader a motivat că procurorii care vroiau scaunul lui Kovesi au fost respinși fiindcă proiectul lor managerial se baza pe „o descriere elogioasă a DNA și de slăvire a bunei activități de până acum”. El speră ca noii pretendenți să arate disfuncțiile din cadrul instituției anti-corupție și ce măsuri se pot lua pentru îmbunătățirea activității. Ion Cristoiu, într-un dialog televizat cu Alessandra Stoicescu, difuzat vineri, a făcut o observație foarte interesantă despre nominalizările din parchete în ultimii 15 ani. El a subliniat faptul că acum „a apărut clar că procurorul DNA este rezultatul nu al unui examen, ci al unei negustorii. De data aceasta nu e nici o negustorie. Ăia și-au depus toți proiectele la interviu”.

Modul de lucru în DNA este dezvăluit chiar de acești procurori în dosarele depuse pentru selecție. Agenția Mediafax citează din lucrarea Florentintei Mirică, procuror-șef serviciu al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, unde se scrie: „Capacitatea DNA de a pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică a scăzut cu 90%”. Sau: „Efecte la nivel național ale înlăturării serviciilor de informații din rândul structurilor specializate ce pot pune în aplicare, pe lângă cele ale unităților de parchet, duc la incapacitatea procurorilor de a-și face treaba”. Drept pentru care, procuroarea Mirică propune „reorganizarea DNA și alocarea de noi resurse: structuri interne noi, investigatori, filaje, amplasare, utilizare tehnică, monitorizarea 24 de ore din 24 a rezultatelor punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Deci, așa cum reiese din text, până acum aproape totul era făcut de SRI. În baza celebrului Protocol al Binomului. Mai pe șleau, procurorii lui Kovesi primeau „servite” de la agenții lui Coldea. Procurorii nu au depus eforturi pentru obținerea unor probe directe care să susțină inculparea suspecților. De aici și valul de achitări din instanțe.

Și dintr-o dată, mi-am amintit de minciunelele servite nouă, jurnaliștilor, și prin noi societății, de Laura Codruța Kovesi și de Horațiu Baias, şeful Serviciului Tehnic al DNA.

„A fost foarte ciudat în anumite dosare că (indivizii), deşi cunoaşteau că sunt investigaţi de DNA, au continuat să facă fapte penale. Ori se credeau intangibili, ori că sunt mai deştepți. Nu sunt mai deştepti decât procurorii DNA și nimeni nu e intangibil“, declara la Digi24, în primăvara lui 2015, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ne-a explicat că suspecţii sunt supravegheaţi prin tehnici speciale, care nu dau greş, că denunţătorul poartă microcamere ascunse în ochelari, pix, breloc, sau geantă de mână. Ne-a dat și exemple: Sorin Oprescu, înregistrat de şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Cornel Bogdan Popa și Dinu Pescariu, care l-a înregistrat pe Dorin Cocoş în celebrul dosar „Microsoft”.

La un moment dat, a intrat în scenă și procurorul Horaţiu Baias, şeful Serviciului Tehnic al DNA, cel despre care jurnaliștii-prieteni scriau că este coordonatorul echipelor care se ocupă de filaje, de interceptarea convorbirilor, de instalarea de camere şi microfoane în locuri publice sau în casele suspecţilor sau cu echiparea denunţătorilor cu aparate de înregistrat.

Reiau un fragment edificator dintr-o emisiune difuzată de Europa FM, în urmă cu câțiva ani, unde Horaţiu Baias a făcut dezvăluiri despre cum lucrează procurorii din subordinea sa. Cred că mulți ofițeri SRI au mormăit câte ceva la auzul laudelor lui Baias.

Europa FM: Dumneavoastră sunteţi acei oameni care stau şi citesc ziarul la masa alăturată (în bar, restaurant)?

Horaţiu Baias: (râde) Şi aceia.

Europa FM: Mâncaţi, beţi, atât timp cât stau ei de vorbă?

Horaţiu Baias: Atât timp cât este necesar.

Europa FM: De regulă, suspecţii sunt monitorizaţi înainte o lună, două, trei... aflaţi tot despre ei?

Horaţiu Baias: Da! Foarte multe lucruri despe viaţa lor nepublică, despre viaţa lor ferită de ochii publicului, diverse aspecte personale, sociale... Sigur, aici este o situaţie foarte delicată şi normele sunt foarte, foarte clare. Nu îi este îngăduit niciunui ofiţer, niciunui procuror să divulge vreodată asemenea activităţi.

Europa FM: Ce faceţi cu acele înregistrări?

Horaţiu Baias: Potrivit legii, ele se arhivează, se păstrează în condiţii de siguranţă la sediul parchetului şi se păstrează până la soluţionarea definitivă a cauzei sau până la împlinirea termenului de pescripţie.

Europa FM: Suspecţii nu-şi dau niciodată seama că sunt înregistraţi?

Horaţiu Baias: Suspiciuni pot să aibă, însă nu vor avea niciodată certitudini.

Europa FM: De ce?

Horaţiu Baias: Pentru că lucrăm în aşa fel încât să nu le dăm această certitudine. Sigur, foarte mulţi spun „domnule, cu siguranţă mie mi se ascultă telefonul, cu siguranţă eu sunt supravegheat”, aici vorbim şi de complexul de superioritate a românului, „eu sunt o persoană importantă, mie mi se ascultă telefoanele, eu urmează să fiu supravegheat” sau „lasă că ştiu eu că am fost supravegheat”. Aceste activităţi nu sunt făcute ca să-şi dea ei seama. Suntem cu un pas înaintea suspecţilor.

După cum se vede, în fișetele DNA există o adevărată arhivă gen SIPA, căci înregistrările – după cum afirmă procurorul Baias – conțin și „multe lucruri despe viaţa lor nepublică, despre viaţa lor ferită de ochii publicului, diverse aspecte personale, sociale”. Să sperăm că noii șefi vor găsi soluții și pentru asta.