Glanda tiroidă are rolul de a produce hormoni care sunt fundamentali în funcționarea fiecărei celule care are nucleu. Cele mai importante efecte se observă la nivelul celulei nervoase, măduvei hematogene, mușchilor, ficatului, țesutului gras. Foarte multe celule au nevoie de hormoni tiroidieni pentru a-și îndeplini funcțiile normale.

„Funcționarea necorespunzătoare se referă la două aspecte. Fie funcționează foarte puțin, deci vorbim despre hipotiroidie, fie funcționează prea mult, caz în care vorbim despre hipertiroidie, adică de o funcție excesiva a tiroidei. Această condiție poate fi întâlnită într-o mare varietate de boli, pentru că tiroida nu funcționează independent de restul corpului, ci este comandată de o glandă ce se află în cap – glanda hipofiză. Aceasta, la rândul ei, este comandată de niște hormoni ce vin din creier, de la hipotalamus”, explică, pe înțelesul tuturor, profesorul Corin Badiu.

La fel de clar, medicul endocrinolog dezvăluie principala cauză care „dereglează” funcțiile acestei glande: „Tiroida folosește iodul pentru producția de hormoni. În consecință, o afecțiune foarte frecventă, care implică tiroida, vine din lipsa de iod din apă și alimente, numită și „carenţa iodată”. Aceasta definește spectrul de boli legate de lipsa iodului, care este foarte larg, pornind de la dezvoltarea excesivă a tiroidei, sau „gușa”, până la nodulii tiroidieni și cancerul tiroidian. O altă categorie de afecțiuni tiroidiene ține de imunitate – de situația în care organismul nu-și mai recunoaște propriile componente. În acest caz, sistemul imun, care ar trebui să ne apere împotriva microbilor prin sinteza unor molecule speciale – anticorpi – îndreptate împotriva bacteriilor, virusurilor, sa nu mai fie sintetizate corespunzător și să fie îndreptate către moleculele proprii din organism”.

Cancerul tiroidian poate fi învins

Cancerul tiroidian are un bun renume, susține doctorul. „Se consideră că este o boală care sună rău, dar care are o mortalitate de numai 2% la 5 ani. 98% dintre persoanele cu cancer tiroidian trăiesc mai mult de 5-10 ani de la momentul diagnosticului”, spune medicul endocrinolog.

Cât de grave sunt aceste boli

Hormonii tiroidieni sunt implicați în extrem de multe procese biologice și nu există țesut care să nu sufere dacă tiroida este bolnavă. Dacă tiroida funcționează prea mult, și sistemul nervos va funcționa mai mult, este caracteristică starea de nervozitate, de neliniște, de percepție excesivă a unor situații care înainte erau normale, de insomnii, pe aparatul cardiovascular apare o creștere a frecvenței cardiace, pe masa osoasă se accelerează degradarea oaselor și crește riscul de osteoporoză, pe aparatul digestiv apare o accelerare a tranzitului digestiv și pacientul, deși mănâncă mai mult, scade în greutate. „Toate aparatele, sistemele suferă, mușchii suferă. Pacientul cu hipertiroidie nu poate să facă efort fizic, obosește foarte ușor, urcă scările cu dificultate. Aceste lucruri sunt cunoscute ca aparținând hipertiroidiei”, spune dr. Corin Badiu.

 „În hipotiroidie condiția este inversă, adică pacientul este încet: încet în mișcare, încet în gândire, e răgușit, e friguros, e constipat. Fără îndoială, examenele de specialitate la pacienții cu disfuncții tiroidiene scot la iveală niște anomalii severe”, subliniază medicul endocrinolog.

Care sunt semnalele care ne trimit la endocrinolog

De regulă, persoanele care au o senzație de constricție cervicală, de „nod în gât” se gândesc întâi și întâi la tiroidă. „Realitatea nu e asta. Realitatea e că asemenea condiții vin cel mai adesea dintr-o stare de suprasolicitare nervoasă, dintr-o contracție musculară în regiunea cervicală și în majoritatea acestor situații, profilul tiroidian hormonal măsurat este în parametri normali”, explică specialistul. „O patologie evidentă poate fi apariția unui nodul. Observăm când înghițim că există un nodul tiroidian. Seamănă oarecum cu autoevaluarea femeilor si nodulul la sân. Dar toate aceste lucruri sunt de regulă insuficiente pentru a pune un diagnostic”, completează prof. Badiu.

Nodulii pot fi periculoși

Două aspecte sunt necesar de bifat în obținerea unui diagnostic corect. „Aspectul funcțional ne arată cum merge tiroida prin teste de sânge: volumul de stimulare a tiroidei (TSH), nivelul de hormoni tiroidieni liberi, tiroxina liberă (fT4), triiodotironina (T3), care este concentrația de anticorpi legată de tiroida, adică ATPO și anticorpii de stimulare TRAb. Separat e cum arată tiroida. Se vede foarte bine la ecografie, unde nu vedem numai cum arată tiroida ci și cum arată vecinătatea tiroidei, adică dacă apar noduli, calcificări, zone de hipoecogenitate. Dacă folosim abilitățile doctorilor care știu să facă bine ecografie și aparatele performante, putem ajunge la surpriza ca, din 10 pacienți, numai 3 să aibă tiroida sănătoasă.

 Ceilalți 7 au diverse modificări ale structurii tiroidei. E o chestiune de bilanț anatomic. Dar asta nu înseamnă neapărat că cele 7 persoane au boli tiroidiene. Nu trebuie să ne considerăm bolnavi de tiroidă dacă avem, de exemplu, un nodul mic, de 5-7 mm. Are însă importanță mult mai mare urmărirea progresiei acestui nodul de-a lungul timpului. Nu de la o săptămână la alta. Tiroida este un sistem cu o inerție foarte mare. Nu se schimbă nimic semnificativ de la o zi la alta. Se schimbă însă la interval de 6 luni și dacă un nodul progresează de la 5 mm și ajunge 2 centimetri în decurs de 6 luni, înseamnă că este un nodul cu potențial agresiv biologic. O celulă tiroidiană se înmulțește o dată la opt ani. Deci dacă socotim ecografii făcute însă la același doctor și de preferință pe același aparat, progresia nodurilor reprezintă un argument pentru a face investigații amănunțite.

Tiroidita autoimună, un factor de risc în cancerul tiroidian?

Tiroidita autoimună nu este un factor de risc în cancerul tiroidian. Există o singură legătură semnificativă între tiroidita Hashimoto și limfomul tiroidian.

 

Tiroidita Hashimoto afectează inima și creierul

Efectele secundare ale hipotiroidiei sunt creșterea cordului, apariția pielii aspre, stare de somnolență, mișcare cu dificultate, retenție de apă și se poate ajunge până o insuficiență tiroidiană severă. În cazul hipertiroidiei active apare osteoporoza, fibrilația atrială, scaderea în greutate și diabet. „În cazul în care boala nu este recunoscută la timp și nu se face tratament, boala progresează și la un moment dat ajunge să fie suficient de exprimată clinic încât este recunoscută. Însă cu cât se face mai precoce recunoașterea, cu atât este mai eficient tratamentul și e mai reversibilă condiția biologică a pacientului. Un exemplu poate fi cea mai frecventă boală tiroidiană autoimună – Tiroidita Hashimoto. E o boală în care apar anticorpi și tiroida este frânată. La început, doar anticorpii sunt crescuți și profilul hormonilor rămâne normal. Inițial tiroida depășește frâna anticorpilor și produce hormoni suficienți. Însă boala este progresivă. Concentrația de anticorpi crește și, în zeci de ani, se poate ajunge la insuficiența glandei tiroide. Tiroida nu mai poate produce hormoni, TSH-ul începe să crească, lipsa hormonilor este progresivă, afectează toate țesuturile; cele mai afectate cum spuneam sunt inima și creierul, dar toate țesuturile suferă. Sigur, prin condiția medicală progresivă alterată, boala ajunge să fie cunoscută însă ne dorim să prevenim, decât să tratăm pacienti în condiții grave”, a conchis medicul.

Te-ar putea interesa și: