Un proiect de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost din nou înaintat parlamentului României de doi deputaţi ai UDMR, Zsolt Biró şi József Kulcsár-Terza, care au obţinut mandatul în culorile Partidului Civic Maghiar (PCM), transmite agenția ungară de știri MTI.
Prin intermediul unui comunicat, cei doi şi-au exprimat speranţa că – deşi până acum nu s-a putut discuta în fond cu reprezentanţii partidelor româneşti – va veni momentul în care se va produce o schimbare fundamentală în lupta pentru autonomie, astfel încât majoritatea va recunoaşte şi va accepta dreptul secuilor la autodeterminare.
Biroul de presă al PCM a dat de asemenea publicităţii un comunicat referitor la proiectul de lege, potrivit căruia József Kulcsár-Terza a fost mandatat de prezidiul naţional al partidului pentru a depune din nou proiectul în cauză. Preşedintele PCM citat în comunicat, János Mezei a declarat: concetăţenii majoritari trebuie chemaţi la dialog, pentru ca aceştia să înţeleagă că, prin autonomie, comunitatea maghiară nu-şi revendică privilegii.
Cei doi deputaţi sunt membrii fracţiunii UDMR în Camera Deputaţilor, dar au candidat din partea PCM. În momentul actual amândoi aparţin Mişcării Civice Maghiare care reuneşte opoziţia internă a actualei conduceri de partid, împreună cu politicienii care în ultimele luni au fost excluşi din partid.
Deputatul József Kulcsár-Terza a afirmat că s-au consultat şi cu conducerea UDMR cu privire la depunerea proiectului, şi că UDMR le-a promis că le va susţine proiectul atât în cadrul comisiilor parlamentare, cât şi în dezbaterea în plen.
Zsolt Biró a precizat pentru agenţia MTI că au înaintat proiectul de autonomie al CNS şi nu pe cel elaborat în comun de UDMR şi PCM, pentru că în cazul acestuia din urmă există diferenţe de opinie cu privire la necesitatea unei revizuiri a constituţiei pentru ca proiectul să poată fi aprobat.
Ambii deputaţi şi-au exprimat speranţa că proiectul va reuşi să iniţieze o dezbatere pe fond în parlament.
Proiectul de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost înaintat ultima dată parlamentului în decembrie 2017, de către József Kulcsár-Terza. Proiectul a fost respins de legislativul României fără o dezbatere pe fond, informează flux24.ro.