Trei magistraţi au anunţat, până ieri seară, că vor să candideze pentru conducerea CSM. Fostul vicepreşedinte, Adrian Bordea, vrea funcţia de preşedinte al instituţiei. Președintele Traian Băsescu a condus ședința plenului. Surse: George Muscalu este suţinut la funcţia de vicepreşedinte de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Update 16,22. Vicepreședinte CSM a fost ales cu 10 voturi procurorul Gheorghe Muscalu. Update 16.07. Plenul CSM a intrat în deliberări pentru a decide pe care dintre cei doi pretendenți la funcția de vicepreședinte îl va alege. Update 15.40 Procurorul George Muscalu îşi susţine proiectul de management pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM. Update 15.20 Procurorul Bogdan Gabor îşi susţine proiectul de management pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM. Update ora 15.15 Judecătorul Adrian Bordea a fost ales preşedinte al CSM cu o majoritate de 14 voturi, trei împotrivă şi o abţinere. Update ora 14.30 În acest moment judecătorul Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management pentru funcţia de preşedinte al CSM. Update 14:20 Traian Basescu a părăsit şedinta CSM. Preşedintele României a prezidat prima parte a şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii în care s-a prezentat raportul de activitate al instituţiei pe anul 2013. Înainte de a pleca, el a avut un schimb de replici cu procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi a a afirmat că îl va mai suna pe Niţu, atât timp cât este vorba de buna funcționare a instituţiilor statului. Traian Băsescu: Domnule procuror general, vreau să ştiţi că o sa vă mai sun, când vor fi probleme, pentru că până la urmă eu v-am numit prin decret. Nu o să vă sun pentru vreun dosar, dar pentru lucruri pentru care am atribuţiuni, cum este vegherea la buna funcţionare a statului, o să vă mai sun. Tiberiu Niţu: Dar eu nu v-am mai spus să nu mă sunaţi. Traian Băsescu: Pai atunci nu vă mai plângeţi. Tiberiu Niţu: Dar eu nu m-am plâns la televizor. Traian Băsescu: Ba v-ati plâns, ştiti unde...În regulă, vă doresc succes. E ultimul bilanţ la care am participat. Întrebările lui Traian Băsescu Update ora 14.00 Traian Basescu: Am câteva întrebari ca nespecialist, văzând dezbaterea publică legată de Noul Cod Penal şi de Noul Cod de Procedura Penală. Aş vrea să stiu daca e asigurată baza materială, săli, resursă bugetară şi baza de personal. Cine poate sa îmi dea un răspuns aici? Robert Cazanciuc: Este asigurată. Nu se implică atât de multe resurse ca la zona civilă. E mai putin dezvoltată infrastructura, e nevoie de anumite ajustări. Traian Basescu: Analiza dumneavostră e ca ar merge şi dacă vor apărea probleme în implementare se vor putea .... Horaţius Dumbravă: Baza materială încă suferă şi trebuie să facem eforturi şi mai mari. Oana Schmidt-Hăineală: Nu ne putem rezuma doar la a cere tot timpul bani şi funcţii, e foarte important ca fiecare magistrat să înţeleagă că principala responsabilitate revine fiecăruia dintre ei, şi este nevoie de studiu. Traian Băsescu: Înteleg că numărul de judecatori şi procurori e acceptabil, numărul de săli de judecată e acceptabil, nu bine, nu rău, undeva pe aici. ...
Traian Băsescu: Asta era urmatoarea mea întrebare. Mi se pare vital dacă mai sunt necesare modificări sau clarificări, care ar trebui reglementate prin ordonanţă de urgenţă care sa fie imediat aprobate de Parlament. Livia Stanciu: Se impune. Trebuie să găsim soluţia clară de urmat pentru toti magistratii. Traian Basescu: Ar trebui urgent formulat un proiect de ordonanţă de urgenţă. Problema intrării în vigoare a noilor coduri e extrem de dezbatută şi din păcate foarte personalizată, că va scăpa nu ştiu cine sau nu. Trebuie intervenit rapid. Auzeam aseară la televizor, abordarea: „Şmecherii ăştia au dat Noul Cod ştiind câte dosare sunt”, dar nespunând nimeni că e din 2009 şi şmecherii ăştia nici măcar nu erau la putere. O abordare foarte negativă ... E nevoie de explicat, reducerea pedepselor nu a vizat nici persoane nici altceva, e o nouă filosofie penală. Eu cred că decât să aşteptam autoreglarea în sistem, care va fi complicată şi de durată, cred că ar trebui să îmbrăţişăm soluţia reglementării, astfel încat cea mai mare parte a problemelor să-şi găsească răspunsul în lege. De asta şi Guvernul e pregătit să o dea, numai să i se spună ce are nevoie justiţia. Este o analiză pe site-ul Ministerului Justiţiei, şi mi-a tras un semnal de alarmă că e un lucru extraordinar de complicat trecerea de la un Cod la altul.
Oana Schmidt-Hăineala: Daca se decide reglementarea prin OUG vom avea o problemă din punct de vedere al interceptărilor. Ar fi util dacă punctul de vedere al procurorilor şi al DNA ar fi ascultat şi auzit.
- REPUBLICA PENALILOR. Politicienii au ales interceptările anunţate
Traian Băsescu: Tot încerc sa forţez o concluzie să ştiu cum plec de aici: suntem pregătiţi să implementăm Codurile sau nu? Eu o sa vorbesc cu premierul numai că cineva trebuie să aduca în acea Ordonanţă de Urgenţă punctul de vedere al sistemului
Robert Cazanciuc: Noi am facut o consultare, dar vedeţi şi dvs, unde sunt doi jurişti sunt trei păreri.
Traian Băsescu: În regulă, trag totuşi o concluzie pozitivă, pentru că altfel mai bine spunem că mai avem nevoie de doua luni, vorbim şi cu Bruxelles, care ne tot presează. Ma bine spunem mai stăm două luni, nu vreau să vă stimulez la o astfel de decizie, dar decât să fie lucrurile neclare mai bine mai amânăm. Adrian Bordea: In doua luni nu putem recupera ce nu s-a făcut în patru ani.
Traian Băsescu: In regulă, atunci aruncăm copilul în apă şi aşteptăm să înveţe să înoate. Plec de aici liniştit că se pot introduce cu dificultăţile specifice. Aş mai face o ultimă observaţie, dacă urmăriţi spaţiul public, sunt tot soiul de Casandre ale prorocirii pierderii independenţei justiţiei, uşor - uşor, că nu ştiu ce nenorociri sunt.
Eu nu cred asta. Oricât m-as uita în legi nu găsesc un element măcar care să pună sub semnul întrebarii independenţa justiţiei. Probabil singurul loc unde trebuie umblat e la numirea procurorilor şefi în marile parchete. Dacă avem o vulnerabilitate, e aici. Aici vin şi la nemulţumirea domnului judecator legat de pactul de coabitare, justiţia nu a fost în pact, ci mecanismul prevazut în lege, Executivul propune, CSM avizează, Presedintele numeşte. Pactul de coabitare nu a vrut decât să evite blocaje.
- Desfăşurarea şedintei poate fi urmărită pe site-ul CSM
Raportul de activitate al CSM pe 2013 Preşedintele CSM, Oana Schmidt- Hăineală, a prezentat activitatea Consiliului pe 2013: "Am oferit ocazia să demonstrăm că rezistăm la seisme de magnitudine ridicată. Aștept în continuare un CSM curajos. Daca am pierdut curajul, am pierdut tot. Rog CSM să nu își piardă curajul”. Hăineală: Noi, procurorii, am demonstrat că ne putem asuma conducerea forumului”
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, a declarat cu prilejul prezentării raportului de activitate al instituţiei pe 2013, că în acest an s-a demonstrat că procurorii îşi pot asuma conducerea forumului magistraţilor.
„Eu consider că noi, procurorii, am demonstrat că ne putem asuma conducerea forumului magistraţilor şi am demonstrat încă o dată în plus şi prin această modalitate faptul că suntem şi ne regăsim pe deplin în statutul de magistrat”, a afirmat Hăineală. Şeful CSM a subliniat că în ultimii doi ani CSM a fost pus în postura de a-şi exercita principalul rol constituţional, acela de garant al independenţei justiţiei.
„CSM a luat atitudine ori de câte ori această valoare fundamentală a unui stat de drept a fost periclitată sau afectată şi cred că, în final, toate încercările prin care instituţia a trecut au avut şi un rol benefic pentru că ne-a oferit ocazia să demonstrăm şi să ne demonstrăm că rezistăm la seisme de magnitudine ridicată şi că ne ne putem face datoria indiferent de presiune”, a mai spus Hăineală. Ea a precizat că în calitate de magistrat aşteaptă în continuare un CSM curajos. „2013 a fost un an dens şi cred că mai mult decât în perioadele anterioare” „Instituţia fundamentală a statului şi a sistemului judiciar românesc, CSM a dat pe parcursul anului 2013 măsura eficienţei, importanţei şi stabilităţii sale instituţionale şi funcţională şi prin asumarea responsabilă, matură şi echilibrată a rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei. 2013 a fost un an dens şi cred că mai mult decât în perioadele anterioare, CSM a trebuit să răspundă unor provocări externe sistemului judiciar şi în acelaşi timp unor aşteptări şi nevoi interne, în paralel cu implicarea în procesul complex de implementare a noilor coduri”, a mai spus şeful CSM. Livia Stanciu: „S-ar impune o intervenţie legislativă până la finele lui ianuarie” Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a felicitat CSM pentru activitatea depusă, alături de ceilalţi magistraţi. „Colegii noştri şi-au depus cu dăaruire toate eforturile, cu bună credinţă, în scopul aflării adevărului judiciar”. „Avem în faţa noastră mai multe preocupari şi o serie de vulnerabilităţi. O provocare este intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. Problema aplicării legii celei mai favorabile. Din punctul nostru de vedere nu este clarificată în totalitate. S-ar impune o intervenţie legislativă până la finele lui ianuarie şi nu trebuie lăsată pe umerii sistemului judiciar problema alegerii unei dintre orientări în ce priveşte aplicarea legii mai favorabile. Dacă vorbim de o aplicare globală, sau respectiv aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome. E nevoie de o intervenţie legisilativă pentru stabilirea orientării. E bine să fie tranşată legislativ această problemă,” a susţinut Livia Stanciu.
Preşedintele participă la şedinţă Președintele Traian Băsescu a ajuns la sediul CSM. La intrare a fost huiduit de un grup de persoane. Şedinţa plenului CSM, în care se va alege noua conducere a instituţiei pe 2014, a început. Protestatarii au scandat mesaje contra preşeditnelui şi au afişat cartoane pe care au scris "Băsescu şi CSM, aceeaşi mizerie". Potrivit Constituţiei, preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Proiectul procurorului Bogdan Gabor În proiectul cu care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor a făcut o analiză SWOT în care a indicat punctele tari,slabe, dar și amenințările pe care le vede cu privire la funcționarea Justiției. Astfel, Bogdan Gabor a identificat patru amenințări serioase:
- insuficienta pregătire a sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri;
- atacuri concertate din partea unei anumite părţi a mass-media pentru decredibilizarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar;
- instabilitate legislativă;
- solicitarea de avize pentru modificări legislative într-un timp foarte scurt (24-48 de ore), sau chiar nesolicitarea acestor avize.
Unul dintre obiectivele pe care le are Bogdan Gabor este "Reacţia promptă, fermă şi constantă a Consiliului Superior al Magistraturii, ori de câte ori valori fundamentale ca independenţa justiţiei sunt afectate sau periclitate prin acţiunile unei alte puteri în stat sau ale mass-media, respectiv în situaţii în care limitele fireşti şi legale ale libertăţii de exprimare sunt depăşite". Proiectul lui Gheorghe Muscalu Și procurorul Gheorghe Muscalu notează în proiectul său că forul pentru a cărei vicepreședinție candidează "trebuie să sancţioneze ferm orice încălcare a legii de către judecători şi procurori dar, în acelaşi timp, trebuie să apere magistraţii împotriva oricăror abuzuri, de orice fel, împotriva oricărei imixtiuni – din afara sistemului şi din cadrul sistemului şi trebuie să apere sistemul în ansamblul lui şi să-l protejeze împotriva atacurilor din partea altor puteri ale statului care au ca rezultat încălcarea independenţei justiţiei". Surse: George Muscalu este susţinut de Robert Cazanciuc Surse din magistratură au precizat pentru Evenimentul zilei că ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, ar fi încercat în perioada Sărbătorilor de Iarnă să convingă mai mulți magistrați din Consiliul Superior al Magistraturii să-și dea votul pentru alegerea procurorului Gheorghe Muscalu în funcția de vicepreședinte al CSM. Conform surselor citate, Cazanciuc ar fi purtat discuții in acest sens cu mai multi judecatori si procurori. Parca in contrareplica la acest tip de comportament si pentru contracararea tentativei de a inscauna un preferat al Guvernului Ponta, pe ultima suta de metri a aparut pe firmament si candidatura procurorului Bogdan Gabor. Pe facebook s-a starnit o miscare de convingere a judecatorului Cristi Danilet sa-si depuna canidatura pentru sefia CSM, insa pana la acest moment un asemenea anunt nu a fost facut. Insa candidaturi mai pot fi depuse inclusiv in timpul sedintei. "Votul e secret. nu comentez, discutii despre subiect a purtat toata lumea. nu pot sa spun cum votez. Nu am ce sa comentez", a spus ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, intrebat de EVZ daca a purtat negocieri cu membri CSM pentru sustinerea lui Gheorghe Muscalu.
- LIPSĂ DE TRANSPARENȚĂ. Fostul vicepreședinte al CSM, judecătorul Adrian Bordea, și-a anunțat candidatura la președenția CSM! Controversele
Bordea vrea ca secţiile CSM să dispună promovarea magistraţilor, şi nu plenul
Judecătorul Adrian Bordea, candidat la funcţia de preşedinte al CSM, arată în proiectul de management că se impune ca promovarea magistraţilor în funcţii de conducere din instanţe şi parchete să fie dispuse de secţiile Consiliului, şi nu de plen, aşa cum prevede legea în prezent. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004) prevede la articolul 36, litera d, că Plenul CSM are printre atribuţii şi pe aceea de a dispune "promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective". Bordea îşi doreşte, conform celor menţionate în proiect, ca această atribuţie să revină secţiilor de judecători şi procurori ale Consiliului, la fel ca cele privind numirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari. Alegerile şefilor CSM Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi vor alege astăzi conducerea pentru acest an. Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a anunţat participarea la şedinţă. Potrivit unor surse din interiorul CSM, judecătorul Adrian Bordea (Curtea Supremă) şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte. Pentru funcţia de vicepreşedinte candidează procurorii George Muscalu (DIICOT) şi Bogdan Gabor (Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş). Anunţ prin email În weekend, ei şi-au anunţat colegii din CSM, printr-un e-mail, că vor candida şi le-au trimis proiectele de management. Conform regulamentului, candidaţii pentru funcţiile de conducere se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen. Instituţia a fost condusă în 2013 de procurorul Oana Schmidt- Hăineală, în calitate de preşedinte, şi de Adrian Bordea, vicepreşedinte. Numele lui Bordea şi Muscalu au apărut în mai multe scadaluri mediatice, dar verificările inspectorilor CSM nu au dovedit fapte penale sau disciplinare. Martor la DNA Bordea a făcut parte din completul care a decis, în 2006, eliberarea din arest a foştilor ofiţeri SRI, Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache, cercetaţi pentru corupţie. Asta după ce, în 2005, Bordea fusese audiat ca martor într-o anchetă separată din dosarul celor doi. Numele lui Muscalu apare în mai multe scandaluri de presă legate de acelaşi fost ofiţer SRI, Gheorghe Dumitrache. În 2005, Muscalu a fost demis de la şefia DIICOT, de ministrul Justiţiei Monica Macovei, pe motiv de ineficienţă. Procurorul mai fusese acuzat că a divulgat numele unui martor protejat din dosarul "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat Ion Ion Ţiriac. Inspectorii CSM au constatat, într-un raport, "deficienţe grave" în derularea anchetei şi dispariţia unor probe.