Circa şase milioane de români au fost ascultaţi de SRI în baza Protocoalelor încheiate cu Parchetele, a declarat ieri senatorul Claudiu Manda, calculele estimative fiind făcute de Comisia pentru controlul SRI.
„Am vrea să ştim exact datele concrete, costurile, numărul de persoane interceptate, perioada, perioada medie, câte au fost cele mai multe pe un mandat şi care a fost cel mai lung mandat. Avem cifre oficiale prezentate la Comisie, vă spuneam, cinci ani de zile, în jur de şase ani de zile în cazul Strutinsky, 80 de persoane maxim în cazul domnului Tă- riceanu şi mai avem şi situaţii prezentate la Comisie de ascultări obţinute pe mandate de la instanţă mai vechi de cinci ani de zile în dosare care nu au fost procesate. Sigur, oamenii aceştia nu ştiu despre existen- ţa acestor mandate”, a spus Claudiu Manda.
„Propunerea pe care am gândit să o transmitem inclusiv Comisiei speciale pentru legile în domeniul securităţii este de a se modifica legislaţia în sensul introducerii obligaţiei ca toate persoanele care au fost interceptate să fie notificate, în sensul introducerii de sancţiuni, pentru că astăzi există în lege obligaţii, dar nu există sancţiuni pentru situaţiile în care persoanele nu au fost notificate (...). Sigur că aceste lucruri ar trebui să se deruleze şi cu nişte excepţii, dacă vorbim de ameninţări la adresa siguranţei naţionale, de terorism, de contraspionaj sau pentru cazuri penale în care vorbim de speţe extrem de dificile, ar trebui poate să existe o comisie care să analizeze aceste excepţii şi să decidă această comisie excepţiile în cauză. Dar considerăm că ar trebui să existe într-o legislaţie obligaţia ca acelor persoane cărora li s-au restrâns aceste drepturi şi libertăţi să fie notificate în termen de doi ani de la data încheierii mandatelor puse în practică de supraveghere sau restrângere a acestor drepturi”, a mai spus şeful Comisiei SRI
Informaţiile obţinute în urma punerii în aplicare a mandatelor de securitate naţională, de ameninţări la adresa securităţii naţionale erau folosite în dosare penale de infracţiuni de drept comun, evaziune fiscală sau corupţie.
„O serie de informaţii de acest gen apăreau ca şi informări către Parchet. Şi în cadrul audierilor au existat discuţii de genul acesta: în contextul în care se punea în aplicare un astfel de mandat şi aflau lucruri care erau utile într-un alt dosar (n.r. - erau folosite)”, a mai spus Manda.