Conform sursei citate, în Uniunea Europeană, 13% dintre decese sunt legate de poluare.

În acest context, actuala criză sanitară este un semnal care ar trebui să accelereze şi mai mult conştientizarea relaţiei dintre mediu şi sănătate.

„Apariţia acestor agenţi patogeni zoonotici (ca în cazul COVID-19) este legată de degradarea mediului şi de interacţiunile dintre om şi animale în sistemul alimentar”, arată studiul.

De asemenea, Agenţia Europeană de Mediu subliniază că europenii sunt în permanenţă expuşi la riscuri de mediu, cu toate că poluarea aerului s-a redus.

Şi diminuată semnificativ, poluarea aerului rămâne primul factor de mortalitate. În top este şi poluarea sonoră, urmată de cea cauzată de produsele chimice.

În cele 27 de ţări ale UE şi în Marea Britanie, 630.000 de decese au fost atribuite direct sau indirect unui mediu poluat în 2012.

Mai trebuie subliniat că raportul AEM scoate în evidenţă diferenţe importante între vestul şi estul Europei şi legate de nivelul social-economic.

România este fruntaşă şi înregistrează circa un deces din 5 din cauza poluării poluare, în timp ce Suedia şi Danemarca raportează unul din 10.

Cancerele, bolile cardiovasculare şi respiratorii afectează oamenii din cauza poluării.

„aceste morţi puteau fi evitate prin eliminarea riscurilor de mediu dăunătoare sănătăţii.

Persoanele cele mai sărace sunt expuse disproporţionat poluării şi condiţiilor meteorologice extreme, inclusiv valurile de căldură şi frigul extrem.

Aceasta are legătură cu locul unde trăiesc, muncesc şi merg la şcoală, frecvent în zone defavorizate social şi cartiere în periferia marilor artere de circulaţie”, se arată în raport.

Există şi un aspect pozitiv în ceea ce priveşte mediul înconjurător european: calitatea apei, «excelentă» în peste 85% dintre locurile cu apă de scăldat.

În ce priveşte apa potabilă, procentul este mai mic: 74% dintre zonele de ape subterane prezintă un «statut chimic bun».

Specialiştii AEM au completat că pentru ameliorarea sănătăţii şi mediului în Europa trebuie favorizate spaţiile verzi şi locurile de activitate fizică.

Trebuie creat un cadru special şi pentru locurile de relaxare şi de integrare socială, care «înviorează oraşele în timpul valurilor de căldură, diminuează inundaţiile, reduc poluarea fonică şi susţin biodiversitatea urbană».

Agenţia europeană a mai notat că parcurile şi grădinile au fost de nepreţuit pentru sănătatea mintală şi starea de bine în timpul pandemiei de coronavirus.

Alte soluţii propuse de AEM sunt reducerea circulaţiei rutiere, scăderea consumului de carne şi retragerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili.

Sursa: Agerpres