Unitatea europeană este în pericol să se fisureze. Opinia publică este împărțită între cei care vor o încheiere cât mai rapidă a războiului din Ucraina și cei care consideră cu Rusia trebuie pedepsită. În ceea ce privește România, majoritatea cetățenilor consideră că Moscova este vinovată pentru război și că Rusia este cea care nu își dorește, de fapt, un acord de pace.
Cel mai nou sondaj ECFR prezintă un decalaj în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în cazul războiului din Ucraina. Prima tabără este îngrijorată de faptul că guvernele țărilor lor pun pe primul plan măsurile împotriva Rusiei, în detrimentul luptei cu inflația și criza nivelului de trai.
Totuși, în toată Europa, cei care învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului care o consideră principalul obstacol în calea unui acord de pace sunt majoritari. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR au exprimat această opinie.
Principalele temeri: recesiunea și escaladarea nucleară
De asemenea, sondajul arată o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și la amenințarea unei escaladări nucleare. Circa 4 români din 10 se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” din cauza conflictului din Ucraina.
Iar dacă situația nu se va schimba semnificativ în perioada următoare, europenii se vor opune unui război de durată. Susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare există doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda. Și, în ciuda faptului că România este foarte aproape, geografic, de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu e nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare.
Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar dacă cest lucru va întârzia obiectivele climatice ale blocului comunitar. Majoritatea românilor, adică 54%, împărtășesc un astfel de punct de vedere. În plus, mulți se tem că războiul din Ucraina va afecta Uniunea Europeană și că Statele Unite și China vor evita orice consecințe majore ale acestui război.
Iar potrivit coautorilor raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, această reorientare a opiniei publice europene de la atenția la ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă la problemele domestice riscă să fisureze unitatea poziției Europei asupra conflictului.
Reorientarea priorităților în Europa
În primele săptămâni ale conflictului, europenii l-au surprins pe Vladimir Putin, dar s-au surprins chiar și pe ei înșiși, prin unitatea și fermitatea răspunsului față de invazia Rusiei din Ucraina. Dar acum, după mai mult de 100 de zile de război, europenii încep să se teamă de repercusiunile economice ale unui conflict de durată, arată studiul pe bază de sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Sondajul ECFR, efectuat în nouă state membre ale UE - Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia - plus Marea Britanie, dezvăluie că Ucraina continuă să se bucure de susținere, dar preocupările europene s-au reorientat către probleme economice interne, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțurilot de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației.
Așa că acum mulți europeni și-ar dori ca războiul să se încheie cât mai repede, chiar dacă asta ar însemna pierderi teritoriale pentru Ucraina. În plus, mulți europeni cred că UE o „va duce mai rău” în urma conflictului, spre deosebire de SUA sau China.
„Tabăra Păcii” vs. „Tabăra Dreptății”
Raportul, alcătuit pe baza sondajului, „Peace vs. Justice: The coming European split over the war in Ukraine”, arată că, în ciuda unei susțineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, se formează deja un decalaj între pozițiile adoptate de multe guverne naționale și starea de spirit a populației din țările respective.
Sondajul, realizat de Datapraxis și YouGov între 28 aprilie și 11 mai 2022, arată că europenii sunt, în majoritate, de acord cu privire la vinovatul pentru conflictul din Ucraina (73% spun că este Rusia, în țările chestionate), există un decalaj între „tabăra Păcii” (cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului ) și „tabăra Dreptății” (cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită și să răspundă pentru încălcările legilor internaționale).
Coautorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, îi avertizează pe liderii UE să nu adopte „poziții maximaliste” cu privire la conflict. Ei propun ca liderii europeni să-și mențină poziția strictă față de Rusia, dar să fie precauți cu privire la pericolele escaladării.
Raportul ECFR identifică trei grupuri diferite de cetățeni în ceea ce privește Ucraina: cei care vor „pace” cât mai repede posibil; cei care vor „dreptate” prin refacerea integrității teritoriale a Ucrainei și pedepsirea Rusiei pentru invazia sa ilegală a unui stat suveran; și, în cele din urmă, cei care împărtășesc sentimentele anti-rusești ale grupului „dreptății” și temerile de escaladare ale taberei „păcii”.
Concluziile-cheie ale sondajului paneuropean ECFR
Rusia este învinuită în mod universal pentru începerea conflictului și este văzută ca cel mai mare obstacol în calea păcii.
Peste 80% dintre respondenții din Polonia (83%), Suedia (83%), Finlanda (90%) și Marea Britanie (83%) consideră că Rusia este partea responsabilă pentru acest război, o părere împărtășită de majorități puternice din Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%). O imagine comparabilă este, de asemenea, evidentă atunci când respondenții au fost întrebați despre principalul impediment al unui posibil acord de pace. În fiecare țară, o majoritate sau o pluralitate de cetățeni văd Rusia ca fiind principalul obstacol, acest punct de vedere fiind cel mai evident în Finlanda (87% dintre respondenți), Suedia (82%), Marea Britanie (76%), Polonia (74%) și Spania (69%). Această poziție a fost mai puțin întâlnită în România (42%) și Italia (39%), însă este în continuare opinia dominantă în ambele țări.
Există o susținere puternică în Europa pentru detașarea de Rusia.
Majoritatea respondenților cred că guvernele naționale ar trebui să rupă relațiile economice și culturale cu Moscova, iar o opinie predominantă este că țara lor ar trebui să rupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Acest sentiment referitor la ruperea legăturilor diplomatice a fost deosebit de pronunțat în Polonia, țară care a primit peste jumătate dintre refugiații care au fugit din Ucraina. 64% dintre respondenții din România susțin eforturile guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%.
Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar.
Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din țările participante la sondaj și din toate taberele de respondenți, fiind cea mai pronunțată în Finlanda (77%), țară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susținere publică pentru a șasea rundă de sancțiuni a Consiliului European anunțată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parțial asupra petrolului rusesc și o investiție considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionați susțin eforturile de reducere a dependenței țării lor de energia rusească.
Europenii sunt împărțiți în două tabere: cei care vor „pace'' și cei care vor „dreptate” în urma conflictului.
În cele 10 țări participante la sondaj, 35% dintre respondenți se află în tabăra „Păcii”, iar 22% se află în tabăra „Dreptății”. Alți 20% pot fi considerați „Oscilanți”, în această categorie fiind incluși cei care nu pot să aleagă între imperativele de pace și dreptate, dar care susțin în continuare în linii mari acțiunea de răspuns a UE la războiul început de Rusia în Ucraina. Tabăra Păcii este susținută cel mai mult de italieni, 52% dintre aceștia alegând această opțiune, în timp ce respondenții polonezi sunt cei care susțin cel mai mult tabăra Dreptății, 41% dintre ei prioritizând pedepsirea Rusiei și restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei. În ciuda graniței terestre cu Ucraina, opinia predominantă printre români este că ar trebui obținută pacea cât mai repede posibil, chiar dacă asta ar duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina. 42%, o pluralitate de respondenți, se aliniază cu tabăra „Păcii” în România.
Majoritatea europenilor vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina.
Deși europenii sunt solidari cu Ucraina, Polonia este singura țară participantă la sondaj în care cea mai populară opinie este că pedepsirea Rusiei pentru agresiunea sa ar trebui să fie o prioritate imediată.
Respondenții care vor „pace” tind să creadă că Ucraina se va găsi într-o situație mai proastă decât Rusia la sfârșitul conflictului.
Asta indică faptul că, deși este diversă din punct de vedere demografic, tabăra Păcii este unită și motivată de preocupări referitoare la impactul războiului.
Părerile despre politica de răspuns a UE variază în funcție de căutarea „păcii” sau a „dreptății”.
În timp ce respondenții din tabăra Dreptății și Oscilanții susțin ruperea legăturilor economice, diplomatice și culturale cu Rusia, cei care vor „pace” se opun în principal ruperii ultimelor două. Aceeași diviziune se menține în ceea ce privește apărarea: tabăra „păcii” se opune ideii unei zone de interdicție aeriană și dislocării de trupe în Ucraina, în timp ce celelalte grupuri ar susține în cea mai mare parte o astfel de mișcare.
Mulți cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană și că China și Statele Unite vor evita orice consecințe serioase ale conflictului.
Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situație „ușor mai rea” sau „mult mai rea” în urma conflictului.
Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetățenii.
42% dintre respondenți cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulțumiți de atenția devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia și România au fost singurele țări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenți au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenție războiului din Ucraina.
Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impacturile asupra nivelului de trai și amenințarea de escaladare nucleară.
Deși anxietatea este prezentă în toate țările, acestea își prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenții din Germania, Italia și Franța sunt cei mai îngrijorați de impactul războiului asupra nivelului de trai și prețurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii și românii sunt mai îngrijorați de amenințarea unui război nuclear. Țările situate cel mai departe de Rusia – Portugalia și Spania – sunt îngrijorate de ambele amenințări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acțiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.
Există diferențe semnificative de opinie între țările care împart o graniță terestră cu Ucraina.
În Polonia, 83% dintre cei chestionați învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii și românii diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul solidarității cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenții din Polonia și 54% dintre respondenții din România susțin acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei. Trimiterea de arme suplimentare în Ucraina este susținută de 78% dintre respondenții din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două țări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polonia este una dintre puținele țări în care susținerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în același timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Așa că geografia nu este cel mai important factor care definește atitudinile cetățenilor față de război.
Pentru UE, deciziile dificile abia urmează să fie luate
În analiza desfășurată asupra datelor, Mark Leonard și Ivan Krastev susțin că opinia publică europeană se schimbă și că este posibil ca „cele mai dificile zile” ale UE să nu fi venit încă. „Reziliența democrațiilor europene”, scriu aceștia, va „depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susține sprijinul cetățenilor pentru politici potențial dăunătoare”, cum ar fi un embargou asupra petrolului rusesc care ar împinge în sus prețurile deja crescute la energie și care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.
„Europenii l-au surprins pe Putin și s-au surprins pe ei înșiși cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferențe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiați și escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil și cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat așa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» și «tabăra dreptății» în ceea ce privește Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori și debitori în timpul crizei euro”, a declarat coautorul raportului și directorul ECFR, Mark Leonard.
Iar Ivan Krastev, coautor și președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat că „opinia publică europeană a fost cea care a adus unitate în UE după invazia Rusiei în Ucraina, iar acum liderii europeni trebuie să susțină această armonie”.
Despre ECFR
Noul sondaj și raportul care îl însoțește fac parte dintr-un proiect mai larg al ECFR pentru înțelegerea opiniilor și cerințelor europenilor în ceea ce privește politica externă. Anterior, ECFR a publicat cercetări bazate pe sondaje cu privire la atitudinile europene față de Ucraina și Rusia înainte de conflictul actual, modul în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa și cercetări pe bază de sondaj despre opiniile și așteptările europene referitoare la Statele Unite și alte puteri internaționale.
Sondajul european ECFR pre-invazie, din februarie 2022, poate fi accesat aici. Iar mai multe informații și detalii despre cercetările ECFR din cadrul acestui program se găsesc la adresa: https://www.ecfr.eu/europeanpower/unlock.
De asemenea, ECFR a lansat recent un nou „Indice al Suveranității Europene”, care le permite utilizatorilor să consulte grupuri și profiluri ale statelor membre UE pentru a vedea cum se compară acestea, dar și pentru a vedea care sunt principalele puncte forte și slăbiciuni ale fiecărei țări în contribuția sa la suveranitatea europeană. Sunt menționate și contribuțiile statelor membre în ceea ce privește clima, apărarea, economia, sănătatea, migrația și tehnologia. Acest instrument poate fi accesat aici.