Autorităţile de la Budapesta identificaseră încă de acum patru ani potenţialul pericol reprezentat de fabrica de alumină din localitatea Ajka. Bilanţul tragediei a ajuns ieri la 7 morţi.
Fabrica de alumină din Ungaria, al cărei bazin de stocare a cedat luni, eliberând o viitură de reziduuri toxice, a fost identificată încă din 2006 ca un obiectiv cu risc de accident ce ar putea contamina Dunărea. "Autorităţile ungare sunt cele care au identificat acest risc", a declarat pentru "Evenimentul zilei", Philip Weller, secretar executiv al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), un organism transnaţional de mediu, la care participă 13 ţări şi UE.
Citiţi şi:
- Dezastrul ecologic din Ungaria: o altă localitate a fost evacuată
Weller a precizat că inventarul siturilor industriale care prezintă risc de contaminare a apelor din bazinul Dunării este făcut la nivel naţional, pe baza unei metodologii pe care o respectă toate ţările. "În acest caz este vorba despre autorităţile ungare care au identificat acest sit şi l-au pus într-un inventar al siturilor de risc, care este o listă actualizată permanent, pe baza informaţiilor pe care le primim". "Ungaria a avut acest sit pe listă, este unul dintre cele 32 de situri din Ungaria", a adăugat secretarul executiv al ICPDR, care a explicat că unul dintre motivele principale pentru care uzina de la Ajka a fost listată în acest inventar este bazinul de stocare a reziduurilor.
25 de situri de risc în România
Inventarul siturilor care prezintă risc de contaminare a apelor în bazinul Dunării a fost alcătuit după incidentul de la Baia Mare, când statele europene au realizat că este necesară o îmbunătăţire a măsurilor de prevenţie. Zeci de astfel de obiective industriale se află în prezent în toate ţările din bazinul Dunării.
"Intenţia este de a face o listă cu aceste situri care ar putea reprezenta un pericol pentru apă, o evaluare a acestui risc, urmând ca apoi să fie luate măsuri specificelaacelloc. Acestea suntresponsabilităţi naţionale, dar sunt raportate la nivelul grupului de lucru de la ICPDR", a spus Weller.
"România a făcut o treabă foarte bună investind în astfel de măsuri", a spus secretarul executiv al ICPDR, care a precizat că, în 2006, ţara noastră a listat 25 de astfel de situri de risc. "Un astfel de exemplu (precum cel din Ungaria) ne arată că mai este încă treabă de făcut în astfel de situri, astfel ca un incident ca acesta să nu se mai întâmple", a spus Weller.
Dunărea nu este ameninţată
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a asigurat ieri statele riverane că autorităţile au reuşit să pună sub control scurgerea deşeurilor toxice. "Cel mai probabil că în Dunăre nu se vor vărsa ape care să pună în pericol ţările vecine", a declarat premierul Orban, aflat într-o vizită oficială la Sofia. "Nu vom polua Dunărea şi nu va fi nicio ameninţare pentru voi şi pentru partea voastră din fluviu", a spus Orban în cadrul unei conferinţe comune cu omologul său bulgar Boiko Borisov. Oficialii de la Budapesta au precizat ieri că alcalinitatea apei a scăzut la un pH de 8-8,2, de la 9, cât era în momentul în care unda de poluare a ajuns în Dunăre. Nivelul de siguranţă variază între 6,5 şi 8,5, potrivit BBC.
Reprezentantul ICPDR a precizat, la rândul său, că evaluările făcute pe baza informaţiilor primite de la Budapesta arată că Dunărea nu este în pericol. "În acest moment, evaluarea este că Dunărea nu va primi cantităţi importante de material contaminat. Autorităţile ungare au făcut eforturi mari pentru a neutraliza pH-ul apei şi pentru a preveni noroiul roşu care se scurgea", a spus Weller.
"Vestea bună este că am adus situaţia sub control şi, cel mai probabil, în Dunăre nu se vor vărsa ape care să pună în pericol ţările vecine." VIKTOR ORBAN, premierul Ungariei
INIŢIATIVĂ
Budapesta cere ajutorul protecţiei civile europene
După ce unda de poluare a început să afecteze ecosistemul braţului principal al Dunării, Ungaria a cerut oficial, joi seară, ajutorul protecţiei civile europene. Autorităţile ungare au solicitat trimiterea a 3-5 experţi specializaţi în decontaminare şi probleme de mediu. "Catastrofe ca acestea nu se opresc la frontiere şi un răspuns european coordonat poate ajuta furnizând asistenţa cea mai eficientă posibilă. Chem toate statele membre ale UE să răspundă cu generozitate la cererea Ungariei", a declarat comisarul european pentru ajutor de urgenţă, Kristalina Gheorghieva.
Până la sosirea experţilor europeni, angajaţii servicului ungar pentru situaţii de urgenţă încearcă să neutralizeze efectele noroiului toxic turnând în Dunăre cantităţi uriaşe de acid şi argilă, informează BBC. Potrivit sursei citate, există însă o sursă suplimentară de îngrijorare: vremea. Ploaia care a căzut zilele trecute a ţinut noroiul umed, însă încălzirea vremii ar putea genera praf, caz în care substanţele toxice şi, posibil, radioactive ar putea ajunge în atmosferă. Dacă acest lucru se va întâmpla, autorităţile vor fi nevoite să evacueze noi zone afectate de catastrofa ecologică.
Oficialii guvernamentali au precizat ieri că, în urma accidentului de luni, s-au scurs între 600.000 şi 700.000 de metri cubi de noroi, puţin sub cei 757.000 de metri cubi de petrol care au ajuns în apele Golfului Mexic în urma exploziei de pe platforma BP, pe parcursul câtorva luni, începând din aprilie.
PERICOL
După ce s-a întâmplat la Baia Mare în 2000, "România trebuie să sufle şi-n iaurt", consideră ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely. Ţara noastră are peste 1.000 de situri contaminate
Dezastrul ecologic produs în vecini determină autorităţile române să se uite cu mai multă atenţie în propria curte. România are în momentul de faţă peste 1.000 de situri contaminate, monitorizate de Garda de Mediu, a precizat ieri ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely.
Ţara noastră are şi un precedent ecologic care seamănă mult cu ce s-a petrecut la începutul acestei săptămâni în Ungaria: deversarea de la Baia Mare, din 2000. Atunci, un dig s-a spart, iar apele reziduale cu un conţinut important de cianură au contaminat tot bazinul hidrografic al Tisei şi au ucis o mare parte din fauna acvatică. Pentru pagubele produse, România a plătit atunci Ungariei 120 de milioane de euro.
Întârzieri la Oradea şi la Tulcea
"Trebuie să fim şi mai fermi, cum am spus şi mai demult, trebuie să suflăm şi în iaurt după ceea ce s-a întâmplat şi la noi în Baia Mare, şi acum şi în Ungaria. Noi avem un inventar al siturilor contaminate, trebuie s-o spunem foarte deschis că sunt foarte multe astfel de situri în România, peste 1.000. Noi, prin Grada de Mediu, prin autorităţile care au responsabilitate în acest domeniu, verificăm şi avem o monitorizare a acestor situri, dar o să vin cu o notă în guvern să fim şi mai stricţi şi mai precauţi", a subliniat ministrul.
La Oradea şi la Tulcea există, de altfel, două halde similare celei din Ungaria cu reziduuri rezultate din procesul de fabricaţie a aluminiului, dar care nu reprezintă un pericol, susţine ministrul.
"Sunt două zone în care, şi în urma analizei făcute săptămâna aceasta de către Garda de Mediu, nu există pericol de a se deversa. Sunt unele măsuri de ecologizare, pe care trebuie să le monitorizăm în continuare. Fabrica din Oradea nu funcţionează în momentul actual, a fost privatizată în 2000 şi nu mai funcţionează, cea din Tulcea funcţionează, dar au măsuri de ecologizare care sunt monitorizate şi sunt în grafic, au puţine întârzieri. La Oradea trebuie să clarificăm dar, vă repet, în momentul de faţă - din informaţiile pe care mi le-au dat colegii - nu e pericol de a se rupe vreo haldă", a precizat ministrul mediului.
Rezolvarea stă în banii europeni
Pentru închiderea sau ecologizarea unor iazuri de decantare şi a siturilor contaminate se pot folosi bani din Fondul de Mediu, a mai spus ministrul. La îndemâna autorităţilor se află şi posibilitatea accesării fondurilor europene, din Programul Operaţional Sectorial Mediu.
"Avem o hotărâre de guvern pentru închiderea unor iazuri, patru iazuri pentru care dăm în jur de 120 de milioane de lei în următoarea perioadă din Fondul de Mediu şi vom veni şi cu proiecte împreună cu Ministerul Economiei. Ministerul Economiei este responsabil, de fapt, pentru a lua măsurile necesare. Noi, Mediul, atragem atenţia în cazul în care nu se iau acele măsuri, dar Ministerul Economiei este responsabil pentru a lua aceste măsuri, pentru a rezolva din bani de la buget, din fonduri europene, din alte resurse", a mai spus Borbely.
EFECTE MINIME
Laszlo Borbely: "Nu există niciun pericol pentru România"
Îngrijorarea părţii române scade, pe măsură ce se adună veştile optimiste venite dinspre guvernul maghiar. Totuşi, specialiştii monitorizează atent situaţia. La intrarea Dunării în ţară, la Baziaş, aceştia iau probe la fiecare trei ore pentru a stabili compoziţia apei.
De altfel, autorităţile din judeţul Mehedinţi s-au reunit încă de joi, într-o şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a hotărî măsurile care se impun, dacă situaţia o va cere.
Ungaria "nu se joacă cu aşa ceva"
Ministrul Laszlo Borbely a spus ieri că se aşteaptă ca unda de poluare să ajungă luni în România, însă mult diluată datorită debitului Dunării şi a măsurilor luate de autorităţile maghiare.
"PH-ul a fost între 12 şi 13, ceea ce este foarte înalt, atunci când s-a deversat. Au redus la circa 9, până ieri (joi - n.r.). Deja la 8,5 PH apa nu mai este periculoasă, datorită faptului că este o mare diferenţă între debitul lui Raba şi al Dunării - 2.200 de metri cubi pe secundă în Ungaria, iar la Baziaş 6.600 de metri cubi. E de 25 de ori mai mare decât debitul râului Raba şi încă de trei ori mai mare când intră la noi. În concluzie, bazat pe informaţiile date de autorităţile ungare, pe măsurătorile pe care le-am făcut şi bazat pe punctul de vedere al specialiştilor noştri: nu există în momentul de faţă pericol de contaminare a apelor Dunării atunci când ajunge în România", a spus Borbely. Acesta se bazează pe informaţiile furnizate de autorităţile ungare, care "nu se joacă cu aşa ceva", dar şi "pe măsurătorile pe care le-am făcut şi pe punctul de vedere al specialiştilor noştri".
Prin urmare, nu există deocamdată niciun motiv pentru ca statul român să dea în judecată Ungaria, a mai explicat ministrul. "Un stat dă în judecată alt stat atunci când are motive, deocamdată nu avem motive şi aici probabil va fi aceeaşi situaţie ca în Baia Mare, ei (oficialii ungari) se vor îndrepta împotriva firmei respective (poluatoare). Au fost acele metale grele şi a fost acea substanţă alcalină, care are efect asupra florei", a spus el.
Citiţi şi:
- Catastrofa din Ungaria, mai gravă decât scurgerea de cianuri de la Baia Mare?
- Ungaria cere ajutor la UE. Borbely: Nu există pericol de contaminare a Dunării
- Efectele poluării de pe Dunăre se numără cu anii