Unde putem schia în România

Unde putem schia în România

Pasionaţii de schi sau începătorii au de unde alege: reţeaua de pârtii din ţară s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, graţie şi fondurilor europene

Dacă cele mai renumite destinaţii interne de schi sunt staţiunile de pe Valea Prahovei, amatorii acestui sport de iarnă trebuie să ştie că există numeroase alte destinaţii fabuloase, răspândite în toată ţara. De la primele pârtii, inaugurate la finele lui 2005 la Poiana Braşov, lungimea totală a traseelor schiabile a ajuns în România, în acest an, la 146.400 metri, potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Turism. Peste 14.000 metri au fost omologaţi doar în acest an.

Dacă facem un top 5 al judeţelor cu cele mai lungi pârtii, acesta arată aşa: Braşov (26.355 m), Prahova (25.845 m), Alba (17.520 m), Maramureş (15.249 m), Harghita (14.903 m).

Slănic-Moldova, bună pentru începători

Ne puteți urmări și pe Google News

Astăzi vă prezentăm câteva destinaţii de schi, pe care vi le recomandăm dacă nu le-aţi vizitat încă. Începătorii pot alege, de pildă, pârtia Nemira, situată la intrarea în staţiunea balneoclimaterică Slănic-Moldova, în sudvestul judeţului Bacău, pe versantul estic al Carpaţilor Răsăriteni, în Grupa Munţilor Nemira. Cu o lungime de 1.414 metri, lăţimea medie de 38 metri, o diferenţă totală de nivel de circa 240 metri şi o pantă medie de 17%, se încadrează în categoria pârtiilor uşoare.

Pentru asigurarea unor condiţii optime de schiat, este prevăzută cu instalaţie de transport pe cablu, plasă de protecţie, instalaţie de înzăpezit artificială, maşină de bătut zăpada, instalaţie de iluminat pentru nocturnă, serviciu de salvamont etc. Staţiunea Slănic-Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape minerale, descoperite încă din anul 1801 şi care pot ajuta la tratarea a numeroase afecţiuni.

Un drum cu telegondola în Piatra Neamț

O pârtie cu dificultate medie este cea de la Cozla, din Piatra Neamţ, cu o lungime de 965 metri, lăţime minimă de 20 metri, diferenţă de nivel de 260 metri şi o înclinare medie de 27%.

Cel mai rapid mijloc de transport spre pârtie este telegondola, care are staţia de pornire chiar lângă gară, de unde ajungeţi în circa 10 minute. De sus puteţi admira frumuseţile oraşului, bucurându- vă de cea mai spectaculoasă vedere a întregii văi a Bistriţei. Dacă sunteţi împătimiţi de istorie, în centrul vechi al urbei găsiţi, alături de Biserica Domnească „Sf. Ioan Botezătorul”, Turnulclopotniţă, care a fost zidit în anul 1499, la un an după construcţia bisericii. Acest turn făcea parte din Complexul Medieval „Curtea Domnească” , care a devenit simbolul oraşului de la poalele Pietricicăi.

Totodată, mai puteţi vizita Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, unde veţi putea admira, printre alte artefacte, statueta preistorică „Gânditorul” de la Târpeşti, aparţinând culturii Cucuteni (perioada 5.500 – 2750 î.Hr.).

O stațiune pentru profesioniști

O zonă bogată în ape minerale recomandate pentru boli cardiovasculare şi inflamaţii cronice, dar celebră şi pentru mofete (emanaţii de bioxid de carbon, provenite din activităţi postvulcanice, cu efecte vindecătoare şi foarte rar întâlnite în toată lumea) este Harghita-Băi, care s-a dezvoltat puternic şi pe partea de trasee schiabile. Localitatea se află la o altitudine de 1.250 – 1.400 metri, pe creasta estică a masivului Harghita – Ciceu, la o distanţă de 21 km de Miercurea Ciuc şi 42 km de la Odorheiu Secuiesc. Deoarece staţiunea se află pe marginea vestică a Bazinului Ciucului, vestit pentru frigul extrem, iarna este lungă şi aduce multă zăpadă. Omătul bun de schiat de obicei durează 4 luni şi are pe timp de iarnă o grosime a stratului de 60 – 70 cm. Pârtiile de aici sunt extrem de variate, atât cu grad redus de risc, cât şi pentru profesionişti, zeci de campioni naţionali antrenându-se aici până acum.