Inițiativa legislativă depusă de parlementare din toate partidele politice, prin care se solicită accesul la educație pentru copiii care nu au un CNP a trecut, luni, cu unanimitate d voturi, de plenul Senatului și merge la promulgare.
Prin acest demers este modificată Legea educaţiei naţionale în așa fel încât copiii fără acte de identitate să poată fi înscriși în sistemul educațional.
„Din păcate, deși dreptul la educație este prevăzut legal și egal pentru toți cetățenii, copiii care nu au CNP și implicit nu au documente de naștere sau identitate nu pot beneficia de acesta. Există deci, cazuri frecvente în care copii nu pot merge la școală din cauza unor situații de care nu sunt vinovați și pe care nu le pot rezolva singuri. Ne dorim, prin această propunere, să remediem aceste situații și să oprim perpetuarea unei probleme sistemice, prin responsabilizarea tuturor celor implicați. De aici importanța acestei colaborări transpartinice la feminin. Educația copiilor ar trebui să primeze, indiferent de partidul din care facem parte – le mulțumesc colegelor mele că au luptat pentru această inițiativă”, declară deputata independentă Bîzgan, inițiatoare a proiectului.
Un nou succes - primul important înregistrat pentru copiii fără CNP - aceștia vor primi acces egal și nediscriminatoriu la educație!
Prin modificările realizate, Bîzgan susține că se rezolvă 2 probleme:
1. Acordăm acces egal și nediscriminatoriu tuturor copiilor din România
2. Instituțiile de învățământ sunt obligate să anunțe, în termen de 3 zile, serviciile abilitate, pentru demararea procesului de înregistrare și eliberare a unui certificat de naștere și a unui CNP.
Mai multe despre proiect, aici: http://bit.ly/acces-educație-cnp
În România există aproximativ 160.000 de persoane fără cod numeric personal - CNP, conform datelor existente, în multe cazuri fiind vorba chiar de copii. Accesul acestora la educaţie, dar şi la serviciile de sănătate, nu era reglementatat.
Oana Bâzgan a explicat şi de ce aşa mulţi copii nu au CNP: Oana Bâzgan: Există trei motive principale pentru care un copil nu are cod numeric personal: fie primul motiv este că părinţii lor nu aveau cod numeric personal. În acest caz, dacă nu se cunoaşte identitatea părinţilor, atunci copilul nu este identificabil. Al doilea motiv este pentru că ei au fost abandonaţi la naştere, iar părinţii nu au fost identificaţi, iar al treilea motiv este din nedeclararea copiilor. O dată ce copiii ies din spital, unii părinţi - şi nu aş vrea să credem că este rea intenţie, ci există diferite motive: de analfabetism, de necunoaştere ş.a.m.d. - ei nu merg la primărie să-i declare.
Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament în luna mai a acestui an și este a doua inițiativă comună transpartinică a femeilor din Parlament, prima dintre ele – creșterea vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în instituții de tip rezidențial de la 3 la 7 ani – a fost votată în Camera Deputaților (camera decizională) și este trimisă spre promulgare către Președintele Klaus Iohannis.
Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, legea creșterii vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în centre de tip rezidențial, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă și acordarea de servicii gratuite de sănătate și educație pentru copiii fără CNP, inițiative pentru care a primit sprijin parlamentar de la toate formațiunile politice.
eședintel