Bucureştiul spune că Tratatul între România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, semnat ieri, descurajează afirmaţiile privind presupusa agendă iredentistă a ţării noastre.
Ministrul român de externe Teodor Baconschi şi premierul Republicii Moldova Vlad Filat au semnat ieri, la Bucureşti, Tratatul bilateral privind regimul frontierei de stat, un document tehnic cu o valoare simbolică pentru relaţia dintre cele două state.
Semnarea documentului, pas aflat de ani buni pe agenda bilaterală, are loc cu trei săptămâni înainte de alegerile legislative din Republica Moldova şi vine să întărească poziţia Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare la Chişinău, în lupta sa cu Partidul Comuniştilor.
Comuniştii au reproşat repetat României că nu doreşte să semneze tratatul de frontieră şi pe cel de bază deoarece urmăreşte unirea cu Republica Moldova.
La câteva minute după ce şi-a pus semnătura pe document, Teodor Baconschi a subliniat importanţa gestului. "În acest fel descurajăm afirmaţiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginară agendă iredentistă a României. Intenţiile sunt transparente, sincere, consecvente", a declarat ministrul. "Ne dorim ca această frontieră să se estompeze treptat şi să devină o frontieră interioară a UE", a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Filat: Parlamentul de la Chişinău va ratifica tratatul Premierul Filat e respins totuşi interpretarea în context electoral a semnării documentului. "Această perioadă nu o privim obligatoriu prin prisma electorală. Acest proces (de pregătire a semnării tratatului - n.r.) a început în 2003, acum s-a finalizat procesul de negocieri şi s-a semnat", a precizat Filat.
Filat s-a declarat încrezător că viitorul parlament moldovean, care va fi desemnat în urma scrutinului legislativ anticipat din 28 noimebrie, va vota pentru ratificarea tratatului, următoarea etapă pe care o va parcurge documentul după semnare.
Interes european, curtoazie românească
Vestea semnării tratatului a fost oferită în premieră, ieri-dimineaţă, de preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, aflat la Bucureşti, un semn al interesului european pentru această chestiune. "Am dorit din curtoazie să-i lăsăm preşedintelui această întâietate", a declarat ulterior ministrul Baconschi.
Luna trecută, şi cancelarul german Angela Merkel şi-a arătat interesul privind semnarea documentului. "Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm", a spus Merkel la acel moment.
Un document eminamente tehnic
Baconschi a insistat ieri asupra faptului că documentul semnat este unul "eminamente tehnic". Într-o precizare transmisă EVZ în luna octombrie, Ministerul de Externe sublinia de altfel că documentul "nu este un «tratat de frontieră», întrucât documentul nu stabileşte frontiera, ci este un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră".
Concret, "Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră" reglementează chestiuni precum modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, constituirea şi funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat, modul de folosire a apelor de frontieră, a căilor ferate, a şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat.
"Ne dorim ca această frontieră să devină o frontieră interioară a UE." TEODOR BACONSCHI, ministrul român de externe
"Viitorul parlament va avea componenţa necesară pentru a asigura ratificarea documentului." VLAD FILAT, premierul Republicii Moldova
STRATEGIA DUNĂRII
România are proiecte de 9 miliarde de euro
România a propus proiecte în valoare de nouă miliarde de euro pentru Strategia Dunării, atât în Bazinele Dunării şi Tisei, cât şi pe infrastructură şi pe mediu.
Declaraţia a fost făcută ieri, la Summitul Dunării, care a reunit 22 de delegaţii din 14 state din bazinul fluviului, de Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor.
"Noi avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar şi pe infrastructură şi pe mediu. Acestea trebuie coroborate. Noi am făcut un calcul pe diferite componente de mediu, economice, de navigaţie, de transport şi, în acest moment, va sta în capacitatea voinţei politice a celor din Uniunea Europeană ca din 2014 să existe această strategie. Avem obligaţia să creăm cadrul necesar pentru a avea proiecte concrete", a insistat Borbely.
Prezent la summit, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a mulţumit României pentru că, împreună cu Austria, a avut iniţiativa de a lansa Strategia Dunării. "Există încă decalaje majore în regiune, între statele membre, dar şi între statele membre şi celelalte state din regiune. Provocarea care ne aşteaptă ţine de grăbirea procesului ce vizează eliminarea acestor decalaje", a spus Barroso.
Preşedintele Comisiei a anunţat şi suma de bani pusă la dispoziţie pentru proiectele de la Dunăre. "Pentru implementarea proiectelor, 95 de miliarde de euro sunt puşi la dispoziţie pentru regiunea Dunării. Această sumă poate fi suplimentată cu granturi ale Băncii Europene de Investiţii şi ale Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare", a precizat Jose Barroso.
În declaraţia finală a summitului, statele semnatare îşi reafirmă angajamentul pentru finalizarea, adoptarea şi implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Documentul a fost semnat de Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, România, Slovacia şi Slovenia. Summitul de ieri a fost al treilea eveniment de acest gen şi ultimul înainte de adoptarea, la 8 decembrie, în Comisia Europeană, a Strategiei Dunării. (Oana Dan)