Mihai Clipa (20 de ani), proaspăt absolvent al Institutului Superior "Primo Levi", este unul dintre puţinii tineri din Italia care au ocazia să-l întâlnească pe Giorgio Napolitano, preşedintele Italiei, la palatul Quirinale din Roma. Românul a inventat, împreună cu un coleg italian, două mouse-uri speciale pentru persoanele cu probleme grave în mişcarea braţelor şi a mâinilor. Invitaţia de a participa alături de şeful statului italian la inaugurarea noului an şcolar a sosit la scurt timp de la inventarea celor două mouse-uri, "Clicap" şi "Clapush".
Conform directorului institutului "Primo Levi", Carmine Percuoco, “Clicap” a fost realizat în "interesul unei fete afectată de tetrapareză spastică, căreia boala îi permite mişcări unidirecţionale limitate la circa 10 cm. 'Clapush' a fost realizat pentru un tânăr afectat de distrofia Duchenne, capabil să mişte degetul mare al unei mâini pe o distanţă de un cm. Cele două emulatoare, chiar daca au luat naştere din cereri ş i exigenţe precise, sunt perfect adaptabile, în afara celor citate, unor serii de situaţii care sunt, din păcate, destul de frecvente derivând din diverse patologii de tip neurologic şi neuromuscular".
Proiectul mouse-lui inteligent a fost iniţiat de Marco Caputo (18 ani), iar după două
Evenimentul Zilei: Când a început pasiunea ta pentru electronică? Mihai Clipa: Am fost de mic pasionat de electronică. Mereu mi-am pus întrebări legate de aparatele pe care oricare dintre noi le are în propria casă. Acum patru ani, când încă mai eram în România, am început să mă interesez mai mult de acest domeniu. Motiv pentru care am decis să mă transfer la profilul electrotehnic în cadrul Institutului tehnic Nr. 4, din Suceava. Un an mai târziu, m-am mutat la Torino, în Italia, unde părinţii mei se aflau de trei ani. Ajuns aici m-am înscris la I.I.S Primo Levi, profilul electronică. În ultimul an, am început împreună cu Marco, cele două proiecte.
Când ai ajuns în Italia? Am sosit în Italia în octombrie 2005. Am plecat din România pe neaşteptate. Tatăl meu m-a sunat într-o seară, propunându-mi să vin în Italia şi să-mi continui studiile. După o săptămână de gândire am decis să accept. Decizia a fost influenţatăi de faptul că îmi vedeam părinţii o dată pe an şi doream să revenim iar la forma familiei de dinaintea plecării lor.
Cum a luat naştere proiectul mouse-ului inteligent? Proiectele au luat naştere de la cereri şi exigenţe precise. Mai exact, “Clicap” a fost realizat pentru o fată afectată de tetrapareza spastică capabilă să facă mişcări limitate însoţite de spasme. “Clapush” a fost realizat pentru un tânăr afectat de Distrofia Duchenne, capabil să mişte degetul mare al unei mâini.
Cum sunt folosite "Clicap" şi "Clapush"? Utilizarea emulatoarelor este relativ simplă. “Clicap” se utilizează mişcând pur şi simplu înainte sau înapoi o “bara” pe un binar. În timpul acestei mişcări vin activaţi diverşi senzori optici care decid direcţia sau operaţia pe care cursorul va trebui să o facă. Fiecare senzor este numerotat şi indicat pe un display. Astfel, există o corespondenţă biunivocă între senzor şi operaţie. Pe scurt, fiecărui senzor îi corespunde un număr pe display şi fiecărui număr, o operaţie propriu-zisă. Ultima versiune “Clicap” este dotată cu opt senzori, fiecăruia corespunzându-i o operaţie bine definita ca în exemplul:
Senzori Numar pe display Operaţie 1 1 Up 2 2 Down 3 3 Left Click 4 4 Right Click 5 5 Left 6 6 Right 7 7 Macro 1 8 8 Macro 2
"Clapush" necesită activarea unui singur contact on/off. Sistemul are în dotare un display care afişează continuu o serie de numere de la 1 la 6. Fiecărui număr îi corespunde o operaţie. Prin contactul on/off trebuie doar să selectăm numărul care corespunde operaţiei dorite. Contactul on /off poate fi de diverse tipuri: buton, senzori optici, pedale etc., făcând astfel dispozitivul util unei game mult mai mari de probleme. Cum am spus, acesta este destinat persoanelor care pot face numai o singură mişcare extrem de limitată, ceea ce nu împiedică utilizarea acestuia şi de alte persoane, cu diverse tipuri de patologii.
Pe cine pot ajuta aceste mouse-uri? Aceste emulatoare au pornit de la exigenţe precise. Dar în timpul proiectării acestora am avut grijă de un lucru: să le generalizăm cât mai mult, astfel încât să satisfacă o gamă mai mare de cereri. Să zicem că aceste dispozitive pot fi utilizate de aproximativ toate persoanele cu probleme motorii grave şi foarte grave.
Cine le foloseşte în acest moment? "Clicap" este utilizat de Federica, fata pentru care l-am creat. Rezultatele la ea sunt pozitive. "Clapush" este la Matteo, foarte fericit că poate dispune de acest mouse. El foloseşte dispozitivul cu îndemânare, având în vedere că mişcă doar degetul mare, fiind foarte rapid în a utiliza computerul. Acest lucru i-a fost imposibil timp de 10 ani, după cum ne-a scris într-un e-mail, confirmându-ne astfel succesul lui “Clapush”.
Care au fost reacţiile celor care au utilizat aceste mouse-uri? Vorbind de reacţii, pot să zic că este o experienţă unică să vezi fericirea în ochii unui om căruia ia-i oferit libertate: libertate de exprimare. Computerul le dă posibilitatea să se exprime, să comunice, iar imposibilitatea utilizării acestuia le tăia şi ultima speranţă. Ei nu pot vorbi, dar expresia ochilor spune mai mult ca orice. Matteo, înainte de a utiliza "Clapush", folosea un buton care făcea o singură operaţie, "Left Click".
Cursorul era mişcat de altcineva, el executând doar click-ul. Acest lucru, în afara faptului că era extrem de limitat, îi răpea şi intimitatea tânărului, pentru că nu întotdeauna vrei să vadă toata lumea ce conversaţii ai şi ce operaţii intenţionezi să faci pe propriul calculator. Acum, prin intermediul dispozitivului “Clapush”, el are autonomia completă a PC-ului. Tatăl său îi aprinde laptopul şi reglează viteza de lucru şi pleacă. Restul operaţiilor sunt executate autonom de Matteo, fără ajutorul nimănui şi cu o foarte bună îndemânare.
Cât timp v-a luat să finalizaţi acest proiect? Pentru primul proiect, "Clicap", am avut nevoi de circa trei luni. Făcând deja cercetări în trecut pentru proiectul "Clicap", desfăşurarea celui de-al doilea proiect ne-a scutit de multe probleme, finalizându-l în aproximativ o lună şi jumătate.
Care au fost costurile de productie? Acestea s-au ridicat, în mare, la aproximativ 400-600 euro.
Ai o cifră estimativă asupra costului unui mouse inteligent produs în serie? La scară largă nu cred că ar costa mai mult de 50 de euro.
Mai ai şi alte invenţii brevetate? Nu am mai inventat nimic până la “Clicap” şi “Clapush”, neavând cunoştinţele necesare pentru a o face.
Care este cel mai mare vis al tău? Nu ştiu dacă aş avea un vis anume. Eu merg pe o “filozofie” care include realizarea de paşi mici şi siguri. Să zicem că deocamdată scopul meu este de a termina facultatea electronică din cadrul Universităţii Politehnice din Torino, devenind astfel inginer în electronică după care rămâne de văzut.
Consideri că ai fi putut inventa acest mouse inteligent şi în Romania ? Ce parere ai despre diferenţele dintre domeniul cercetării din Italia şi cel din România? Este foarte dificilă întrebarea şi o să mă limitez la a spune că nu pot şti acest lucru. Consider că oricine vrea ceva, cu orice preţ, îşi poate realiza scopul indiferent de locul în care se află.
"Succesul proiectului era sigur şi Mihai nu a luat în calcul vreun posibil faliment" Giuseppe Sorace, unul dintre profesorii care au supervizat proiectul lui Mihai Clipa şi al lui Marco Caputo a declarat că pentru studentul român"succesul proiectului era sigur şi nu a luat în calcul vreun posibil faliment".
Evenimentul Zilei: Ce părere aţi avut despre ideea realizării unui mouse inteligent? Giuseppe Sorace: Şcoala în care lucrez se interesează în legatură cu problemele persoanelor cu dizabilităţi de mulţii ani. Primul proiect a fost un detector de culori pentru orbi, realizat acum nouă ani. Elevii care au lucrat la acel proiect s-au înscris şi ei la Universitatea Politehnică din Torino şi acum sunt deja ingineri. În cazul lui Marco şi Mihai, cum des se întâmplă, totul a început de la expunerea problemelor din partea oamenilor care lucrează cu persoane afectate de patologii particulare. O dată ce se cunoaşte problema, se discută în legătura cu modalitatea de rezolvare a acesteia. Este o discuţie deschisă, unde fiecare exprimă posibile soluţii. Se aleg cele care par mai bune şi se examinează tehnologia existentă pe piaţă care ar putea permite soluţiile propriu-zise. Se fac ulterior diverse încercări şi se verifică situaţiile care dau rezultate. Restul sunt probe, erori, eşecuri şi succese.
Cum aţi caracteriza echipa Mihai Clipa–Marco Caputo? Din puncte de vedere al caracterului sunt foarte diferiţi. Mihai este mai optimist. Pentru el, succesul proiectului era sigur şi nu lua în calcul vreun posibil faliment. Marco, în schimb, este mai reflexiv. Avea multe dubii în privinţa succesului. Cel puţin, aşa a fost în partea iniţială a proiectului. Cu timpul, unul a căpătat scepticism şi a devenit mai de încredere, iar celălat optimism. Împreună, au rezultat ca fiind o combinaţie optimă.
Vom reveni cu amănunte de la întâlnirea românului cu preşedintele Italiei