Kelemen Hunor a anunțat că se poate organiza pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc, deoarece, la cererea UDMR, Guvernul a decis că în perioada următoare se vor putea ține pelerinajele religioase.

Mișcarea face parte din operațiunea prin care Ungaria revendică ceangăii din Moldova ca fiind maghiari. Un preot ceangău maghiar, originar din Moldova, va rosti în acest an predica liturghiei la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, a anunţat Romkat.ro, portalul episcopiilor romano-catolice din Transilvania, făcând referire la călugării franciscani, organizatorii pelerinajului.

Potrivit webradio.hu., József Salamon s-a născut în anul 1963, în comuna Luizi-Călugăra din judeţul Bacău, într-o familie cu nouă copii, el fiind cel de-al patrulea. Tatăl său, rămas văduv, trăieşte şi în prezent în satul de lângă Bacău. Studiile şi le-a început în satul natal, apoi le-a continuat la Târgu Secuiesc şi Alba Iulia. A fost hirotonit de episcopul Jakab Antal, în data de 25 iunie 1989.

Şi-a început activitatea de preot la Ditrău (jud. Harghita), după care, în perioada 1990 - 1995, a slujit la Reghin (jud. Mureş), între 1995 - 1997, la Rodna (jud. Bistriţa-Năsăud), în perioada 1997 - 2004, la Hodoşa şi Gălăuţaş (jud. Harghita), iar apoi a urmat Ghimeş-Făget, unde este paroh şi în prezent.

Liturghia pelerinajului va fi prezentată de László Kerekes, episcop auxiliar de Alba Iulia

Erik Urbán, şeful ordinului franciscan din Transilvania, i-a rugat pe cei care vor participa la pelerinaj să urmărească şi să respecte măsurile epidemiologice. Pentru cei care nu pot participa în şaua dintre colinele Şumuleului Mare şi Mic, acesta le-a sugerat să se adune în comunităţi mai restrânse şi să urmărească transmisia live a Liturghiei, proiectată pe ecrane, astfel încât, într-un anumit mod, să se poată bucura şi ei de sentimentul comunitar.

În acest sens, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a declarat joi, că a solicitat autorităților competente să găsească o soluţie, astfel încât să poată participa la procesiunea de Rusaliile Catolice, de la Şumuleu Ciuc, şi pelerini din ţară, cu respectarea unor condiţii stricte.

„La solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia și a Ordinilor Franciscanilor se poate organiza pelerinajul de la Șumuleu Ciuc! Guvernul a prelungit astăzi starea de alertă cu 30 încă de zile, însă la cererea UDMR se vor putea ține pelerinaje religioase în această perioadă, desigur cu respectarea regulilor de protecție sanitară”, a scris Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook.

Anul acesta, pelerinajul de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc va avea loc pe data de  22 mai

Romano-catolicii din câteva judeţe din Moldova sunt subiect de dispută între istoricii români şi maghiari. Pe principiul libertăţii de exprimare şi autodeterminare, în 1990 a fost acceptată înfiinţarea Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, care militează pentru introducerea limbii maghiare în comunităţile catolice. De cealaltă parte, Asociaţia Dumitru Mărtinaş afirmă că „ceangăii sunt români incomplet maghiarizaţi“.

Comunităţile de catolici din Moldova sunt în continuare subiect de dispută între istoricii români şi maghiari

Fiecare vine cu argumente, cu propriul unghi de vedere. După secole de convieţuire în Transilvania şi dominaţie a administraţiei ungureşti, după formarea familiilor mixte şi migrarea lor la est, tema rămâne încă aprinsă. În ziua de astăzi, în mod activ câteva asociaţii par preocupate de identitatea ceangăilor. Potrivit estimărilor, în Moldova ar trăi aproximativ 62.000 de persoane, care se identifică astfel. Cei mai mulţi dintre ei se consideră romano-catolici români, cu un trecut aparte. Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova, denumită şi „reprezentanţa maghiarilor de la est de Carpaţi“, a fost înfiinţată în 1990 în Covasna şi are sediu şi în judeţul Bacău. Militează pentru introducerea limbii maghiare în slujbele religioase dar şi în şcoli. Mai multe comunităţi din judeţul Bacău (Pustiana, Cleja, Ghimeş Palanca, Lespezi) au clase cu predare în limba maghiară.

Ce sunt ceangăii la origini, români sau maghiari?

Chiar termenul de csángó, care provine din maghiară, trimite la ideea de amestecat, corcit. Ceangăii sunt întâlniţi în comunităţi distincte în special în judeţul Bacău, Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Vaslui. Intră în aceeaşi categorie, o parte din romano-catolicii din Ţara Bârsei, judeţul Braşov.

Romano-catolicii care intră în categoria ceangăilor se deosebesc de ceilalţi prin unitatea de grai, prin port popular şi obiceiuri. Există referinţe istorice, acceptate atât de maghiari, cât şi de români, încă din secolul al 13-lea, care vorbesc despre micile comunităţi maghiare ajunse în Moldova, asimilate de români. Istoricii români îmbrăţişează mai ales ideea că ceangăii sunt ardelenii maghiarizaţi, care au ales să se aşeze dincoace de Carpaţi, în Moldova.

„Biserica Catolică nu este legată de o limbă sau alta, ci le preţuieşte pe toate ca daruri ale lui Dumnezeu”

„De altfel, în Dieceza de Iaşi nu avem parohii ale „ceangăilor maghiari”, cum afirmaţi în scrisoarea dumneavoastră, ci mereu s-a vorbit despre parohii cu credincioşi romano-catolici. Datoria noastră, aşadar, este să slujim poporul nostru credincios în limba pe care o cunosc toţi şi în respect faţă de oricare altă limbă pe care ei o folosesc, bine ştiind că Biserica Catolică nu este legată de o limbă sau alta, ci le preţuieşte pe toate ca daruri ale lui Dumnezeu“, afirmă episcopul Petru Gherghel.

Pentru Asociaţia „Dumitru Martinaş“,  a romano-catolicilor din Moldova, „Ceangăii sunt români incomplet maghiarizaţi, plecaţi din satele lor din Ardeal şi stabiliţi în Moldova“. Unul dintre principalii susinători ai ideeii că ceangăii sunt români romano-catolici este cunoscutul istoric băcăuan dr. Anton Coşa. În general, romano-catolicii din judeţele Moldovei acceptă greu impunerea unei alte identităţi, ceea ce au încercat, fără vreo oprelişte, ONG-urile sprijinite financiar de Ungaria.

Cea mai mare parte a istoricilor care s-au aplecat asupra specificului ceangăilor au ajuns la concluzia că romano-catolicii din Moldova sunt români. „Se impune reafirmarea adevărului că majoritatea membrilor comunităţilor noastre nu s-au considerat şi nu se consideră „ceangăi”, ci români catolici. În acest sens, ei nu pot fi consideraţi o minoritate etnică, aşa cum este cazul maghiarilor, germanilor, evreilor, slovacilor, grecilor, italienilor, bulgarilor, turcilor, etc. din România”, se spune pe site-ul menționat.