Un nou produs românesc recunoscut în UE: Salata tradițională cu icre de crap

Rețetă simplă de salată de icre. Cum se prepară. Sursa foto Arhiva EVZ

Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului românesc Salata tradiţională cu icre de crap în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Europarlamentarul Motreanu a anunţat că salata românească tradițională cu icre de crap a fost înregistrată în registrul european al Specialităților Tradiționale garantate.

„𝐒𝐚𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐜𝐮 𝐢𝐜𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐚𝐩 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬ă 𝐢𝐞𝐫𝐢 î𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐒𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐭ă𝐭̧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐆𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚𝐭𝐞 (𝐒𝐓𝐆)! STG sunt denumiri de produse înregistrate care se bucură de protecție juridică în întreaga Uniune Europeană. Se asigură astfel respectarea rețetelor și metodelor tradiționale de fabricație.
Alte opt produse alimentare românești sunt înscrise în Registrul european al produselor alimentare cu indicație geografică protejată (IGP), iar un produs deține denumire de origine protejată (DOP).
eAmbrosia este registrul juridic al denumirilor produselor agricole și alimentare, vinurilor, produselor vitivinicole aromatizate și băuturilor spirtoase înregistrate și protejate în întreaga UE.
Registrul electronic oferă acces direct la informații cu privire la toate indicațiile geografice înregistrate, la instrumentele juridice de protecție și la caietele de sarcini ale produselor”, a scris pe Facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.

Potrivit executivului comunitar, Salata tradiţională cu icre de crap este un produs obţinut pe baza icrelor de crap sărate, ulei de floarea soarelui, apă minerală şi suc de lămâie. Produsul este disponibil în două variante: cu sau fără ceapă. Salata tradiţională cu icre de crap este produsă din materii prime sau ingrediente care sunt utilizate tradiţional şi se caracterizează prin aspectul său, consistenţa sa, aroma şi gustul său.

Această nouă indicaţie se va alătura celor 1.760 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).

România avea anterior opt produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care şapte Indicaţii Geografice Protejate (IGP)

Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Salată cu icre de ştiucă de Tulcea, iar Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă două produse în scopul dobândirii protecţiei europene, ambele pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu şi Plăcinta dobrogeană.

Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti.