Nominalizat pentru funcția de director al SRI de președintele Klaus Iohannis, europarlamentarul Eduard Hellvig va fi audiat astăzi în comisia parlamentară de specialitate.
Serviciul Român de Informații (SRI) va avea, în foarte scurt timp, o nouă conducere. Astăzi, Comisia parlamentară de control SRI îl va audia pe Eduard Hellvig, nominalizat de președintele Klaus Iohannis să preia șefia acestui serviciu secret, după demisia fostului director George Maior.
Majoritatea partidelor parlamentare au anunțat deja că îl vor susține pe Hellvig. El va prelua de la predecesorul său un serviciu modernizat și cu o bună reputație externă.
„Atât SIE, cât şi SRI sunt cu adevărat remarcabile şi noi apreciem acest lucru”, declara șeful CIA, John Brennan, la 18 iunie 2013.
Debutul mandatului lui Hellvig coincide cu o perioadă prolifică din punctul de vedere al securității naționale. Administrația Prezidențială a anunțat deja, prin consilierul pre zidențial George Scutaru, că dorește să modifice legile siguranței naționale. Este vorba de dezbaterea în Parlament a unui proiect mai vechi al PNL. În paralel, instituțiile abilitate poartă negocieri pentru elaborarea unei noi legislații referitoare la securitatea cibernetică, retenția datelor și achi ziționarea cartelelor pre-plătite, după ce proiectele inițiale au căzut la Curtea Constituțională.
EVZ vă prezintă un sumar al realizărilor lui George Maior în fruntea SRI, precum și un portret al viitorului șef al instituției, Eduard Hellvig.
Din Opoziție, în fruntea SRI
În 2006, Maior a părăsit fotoliul de senator PSD și a fost validat de Parlament drept șef al SRI, la propunerea preșe din telui Traian Băsescu. Numirea s-a produs pe fondul scandalului generat de fuga lui Omar Hayssam, acuzat de terorism în dosarul jurnaliștilor reținuți în Irak. Considerat responsabil, directorul SRI Radu Timofte a demisionat. Desemnarea lui Maior la SRI a constituit o premieră, în sensul în care era pentru prima oară când președintele susținea un reprezentant al Opoziției, principiu pe care l-a promovat și la SIE. Maior a fost o prezență discretă, principalul obiectiv declarat fiind reformarea internă a instituției.
George Maior: ,,Am adus Serviciul în secolul XXI”
În ultimul interviu acordat înainte de plecarea de la SRI, în cadrul emisiunii „Lumini și umbre”, realizată de jurnalistul Dan Andronic, pe 24 ianuarie 2015, Maior sublinia că în timpul mandatului său a modernizat Serviciul. „Din punct de vedere operațional, intelectual, proceduri, resurse umane - am adus Serviciul, după părerea mea, la exigențele secolului XXI, din punctul de vedere al informațiilor și al provocărilor de securitate”.
El a relatat cum, după ce a preluat conducerea Serviciului, în octombrie 2006, a tăiat legăturile acestuia cu lumea politică. „Existau tentații și tendințe. Anumite relaționări cu sfera politică din zona ofițerilor de informații. Acest lucru l-am curmat foarte tranșant și, zic eu, intransigent. Am spus că, la nivelul Serviciului, principiile pe care se va baza activitatea vor fi date de obiectivitate, neutralitate și independență politică”, declara Maior în aceeași emisiune.
90% dintre lucrătorii fostei Securități, pensionați
● În timpul mandatului său, au fost trimiși în judecată colonelul în rezervă Corneliu Păltânea și Daniel Bucur, ofițeri implicați în traficul cu combustibil de la Rafinăria Astra Română din Ploiești.
● A determinat scoaterea din sistem, prin pensionare, a peste 90 % dintre lucrătorii fostei Securități.
● În ultimii cinci ani, SRI a început să transmită procurorilor informații de substanță și actuale privind fapte de corupție grave sau mari cazuri de evaziune fiscală. În trecut, mare parte din informațiile și înregistrările primite din partea SRI erau vechi, incomplete și vizau personaje fără putere de decizie.
● SRI a devenit exportator de experiență în cazul securității cibernetice odată cu atribuirea României de către NATO a rolului de lider al inițiativei de garantare a securității cibernetice a Ucrainei.
● SRI în cooperare cu Poliţia și cu Poliţia de Frontieră au punctat decisiv în capturarea lui Viktor Bout, celebrul traficant de armament.
● În același interval a fost judecat și condamnat pentru fapte de corupție generalul Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică din cadrul SRI și Corneliu Dumitrache de la SRI Prahova.
Artizan al aderării la NATO
Maior a intrat în politică, urmând exemplul tatălui său, Liviu Maior, fost ministru al Educației în Cabinetul Văcăroiu și ambasador al României în Canada. Imediat ce s-a întors din SUA, în 1992, George Maior a intrat în Ministerul de Externe, iar în perioada 1997- 1999 a fost însărcinat cu afaceri la ambasada din Irlanda. În 2000, a fost numit secretar de stat în MApN și s-a ocupat de negocierile pentru aderarea la NATO, care vor fi încheiate cu succes patru ani mai târziu.
Rescrierea Legilor Big Brother, provocarea mandatului lui Hellvig
Marele examen al mandatului lui Eduard Hellvig la conducerea SRI va fi reformularea Legilor Big Brother, extrem de importante în lupta contra terorismului, și adoptarea lor de către Parlament.
În forma lor inițială, proiectele privind securitatea cibernetică, retenția datelor și achiziționarea cartelelor pre-plătite au fost respinse de către Curtea Constituțională (CCR). Judecătorii Curții au ajuns la concluzia că ele încalcă drepturile și libertățile individuale. Decizia CCR a dus la escaladarea unui conflict instituțional cu SRI, consecința fiind demisia fostului director al Serviciului, George Maior.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a decis să se implice direct în depășirea acestui blocaj legislativ. La inițiativa șefului statului, Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) se va implica în reformularea Legilor Big Brother. Potrivit unui comunicat de presă remis de Administrația Prezidențială la începutul lunii februarie, scopul este acela „de a se găsi un echilibru între respectarea libertăților individuale și prevenirea terorismului, criminalității cibernetice și combaterea corupției”.
COSC va pune legile în acord cu deciziile Curții Constituționale și le va supune dezbaterii publice. Astfel, vor fi organizate consultări cu societatea civilă, înainte ca cele trei acte normative să fie retrimise Parlamentului pentru adoptare. „Participarea reprezentanților societății civile este indispensabilă pentru un demers care să vină și în întâmpinarea celor care în trecut și-au exprimat reticența față de unele prevederi”, a punctat comunicatul Palatului Cotroceni.
O nouă Strategie de Apărare
Tot în perioada imediat următoare urmează să fie elaborată noua Strategie Națională de Apărare, proces în care SRI are un rol esențial. Administrația Prezidențială a început deja consultările cu instituțiile responsabile pentru elaborarea acestui document de importanță strategică majoră. Coordonator al acestui proces a fost desemnat George Scutaru, consilierul prezidențial pentru securitate națională.
De altfel, Scutaru este inițiator, încă din 2007, a unui pachet legislativ referitor la modificarea legilor siguranței naționale, ce ar putea reintra în dezbaterea Parlamentului în perioada următoare. Pachetul se referă și la o nouă lege de organizare și funcționare a SRI.
Susținere din partea majorității partidelor
Europarlamentarul Eduard Hellvig, nominalizat de președintele Klaus Iohannis pentru funcția de director al SRI, va fi audiat astăzi în Comisia parlamentară de specialitate. Birourile Permanente reunite vor decide miercuri ziua în care va fi programat votul plenului de instalare a acestuia. Pentru susținerea lui Hellvig și-au anunțat sprijinul parlamentarii PSD, PNL, UNPR, PC și UDMR. PMP va vota împotrivă considerând că, în contextul actual, la conducerea SRI ar fi fost mai potrivită o persoană apolitică.
Eduard Hellvig: „Consider esențială combaterea corupției”
Pentru a instaura „calmul necesar”, la SRI, președintele Klaus Iohannis a decis să-l numească în poziția de director pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig. „Premierul de la Grivco” reușește să nominalizeze pentru șefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant!!!”, a reacționat fostul șef al statului, Traian Băsescu, pe Facebook, la scurt timp după ce Iohannis a anunțat propunerea sa.
Și asta pentru că Hellvig a fost parlamentar și europarlamentar PC, a trecut în 2008 la PNL și a deținut funcția de consilier personal al lui Crin Antonescu.
Hellvig are 40 de ani și a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de ANI. În decembrie 2014, el a câștigat însă definitiv procesul cu Agenția.
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o Președintele, prin nominalizarea pentru funcția de director al SRI”, declara Hellvig în seara nominalizării sale. El a subliniat că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. „Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale”, a susținut Hellvig.
Axa Washington - Berlin - București
Într-un articol publicat în EVZ, pe 8 ianuarie 2015, Hellvig vorbea despre pro vocările României. „Prioritatea fundamentală a anului 2015 este, în opinia mea, ancorarea mai pronunţată şi activă a României în ecuaţia securităţii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin - Bucureşti”, susținea Hellvig.
Aderarea la Schengen trebuie să devină prioritară în relația cu celelalte membre ale UE, mai ales că România îndeplinește toate criteriile necesare aderării, mai spunea Hellvig.
„Dată fiind poziția geostrategică a țării noastre și tradiția cooperării în Orientul Mijlociu, țara noastră trebuie să joace un rol semnificativ sporit în contracararea amenințării islamist -teroriste”, a arătat Hellvig.
Deși trecutul său apropiat de PC a stârnit controverse, Hellvig se bucură în Parlament de o largă susținere. Ultimii care s-au hotărât să-l voteze au fost pesediștii.
„Pe domnul Hellvig îl cunoaştem şi am lucrat foarte bine, în toată perioada USL şi credem că este o persoană echilibrată și care poate să-și îndeplinească sarcinile în noua funcție. Deci nu ne vom opune la numirea domniei sale”, a precizat, ieri, Victor Ponta.