Un nou scandal a izbucnit în jurul anchetei crimelor de care este acuzat Gheorghe Dincă, la o zi după ce INML a anunțat că se desfășoară un proces de reeșantionare și de reluare a analizelor ADN asupra rămățițelor descoperite în pădurea de lângă Caracal. Acolo, presupusul criminal anunțase că a aruncat rămățițele Luizei Melencu, tânăra de 18 ani, dispărută pe 14 aprilie.

După ce DIICOT anunțase, anterior, că, între 15 și 19 august, procurorii și polițiștii au continuat percheziția în curtea lui Gheorghe Dincă, au fost scanate și excavate zonele delimitate, au fost audiați martori și a fost dispusă expertizarea unor noi mijloace de probă de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și Institutul Național de Criminalistică din cadrul IGPR, INML a anunțat că rapoartele de expertiză întocmite și comunicate organelor de urmărire penală, în speță DIICOT, până la momentul actual „sunt preliminare întrucât rezultatele obținute sunt parțiale”.

Pe acest fond, Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei, a anunțat că va depune plângere la Parchetul General împotriva INML. „Eu nu înțeleg pe ce se reiau probele și față de cine. Nu s-a spus dacă se reiau față de prima expertiză sau pentru rămășițele din pădure”, a spus Cumpănașu. El a depus o sesizare și la ministrul Sănătății, Sorina Pintea, care a dispus un control la INML.

Doar o analiză de etapă

Despre rezultatele transmise de INML către DIICOT, un celebru medic legist, dr. Gheorghe Alexandrescu, având la activ mii de autopsii, a explicat, pentru EVZ, că sunt doar „analize de etapă și nu pot fi, în actuala fază a anchetei, o certitudine”. Medicul legist a precizat că trebuie analizate toate rămășițele și probele, atât din curtea lui Dincă, cât și din pădurea în care au fost găsite rămășițele umane, nu doar un anumit os. De aceea analizele ADN vor fi reluate pentru a fi examinate și probele neexpertizate. „Probele sunt aduse în funcție de cum sunt găsite, puse în cutii, numerotate cu indicii de la locul în care au fost găsite. După aceea, se ia la analizat piesă cu piesă, os cu os, se supun unor analize fizicochimice. Este o muncă titanică și de lungă durată, iar un raport poate fi întocmit la finalizarea tuturor acestor expertize”, a explicat dr. Gheorghe Alexandrescu.

Vechimea oaselor și modul de incinerare

Medicul legist a precizat că trebuie stabilită, mai întâi, vechimea oaselor. Apoi, dacă acestea au fost incinerate având țesut uman sau după descompunerea ori îndepărtarea acestuia. „Este greu de presupus că în acel butoi, dacă se presupune că a ars victima, încape un corp uman întreg. Mai multe șanse sunt ca acesta să fie tranșat. Dar și în aceste condiții, în funcție de poziționarea cadavrului și de temperatura de ardere, pot rămâne rămășițe. Una este la crematoriu, când ai un cadavru în poziție orizontală și o anumită temperatură de incinerare și alta este într-un astfel de topitor în care trebuie să pui rămățițele umane în poziție verticală”, a precizat dr. Alexandrescu. Legistul a adăugat că în laboratorul de genetică va fi analizată și cenușa, dar și alte resturi și obiecte găsite în curtea lui Dincă și în pădurea de lângă Caracal, probe care vor fi supuse unor analize fizico-chimice.

Din ce dinți se poate extrage AND-ul

Medicul legist a adăugat că și în cazul celor 21 de dinți trebuie stabilit dacă aparțin aceleiași persoane. „Pot fi 21 de dinți de la 21 de victime, de exemplu”, a punctat specialistul. Din experiența sa profesională de zeci de ani în medicina legală, el susține că, în cazul incinerării unui corp, șansele ca ADNul să rămână în urma unei arderi sunt infime, dar că cei care pot păstra o amprentă genetică sunt anumiți dinți. „În molari acționează mai greu focul, plus că au coroana mai voluminoasă ce oferă protecție crescută pulpei dentare din camera pulpară. Îi protejează și coroana dentară dar și mușchii, țesutul, în timpul arderii”, a explicat dr. Gheorghe Alexandrescu.

 

Nu au apărut dovezi noi

Ultimele informații din cadrul anchetei arată că, în casa și în curtea lui Gheorghe Dincă, de pe strada Craiovei, nu au mai fost găsite alte dovezi, nici după scanarea cu aparatul de mare precizie adus de la Institutul de Stat în Construcţii.

Surse judiciare au anunțat că, până la sfârşitul lunii, anchetatorii vor să încheie cercetările la casa lui Dincă şi să-l aducă pe bărbat la Bucureşti pentru a-l supune unei expertize psihiatrice pentru a se stabili dacă a avut sau nu discernământ în momentul în care ar fi săvârşit faptele pe care şi le-a asumat.

La cererea DIICOT, continuă testele ADN pentru dinţii găsiţi în pădurea de lângă Caracal. Procurorii vor să finalizeze o primă parte din dosar în ceea ce priveşte sfârşitul tragic al Alexandrei Melencu. Este foarte posibil ca această parte de dosar să fie trimisă în judecată pentru ca Gheorghe Dincă să răspundă în faţa justiţiei pentru faptele sale.

În context, anchetatorii susţin, potrivit unor surse, că din momentul dispariţiei fetei, telefonul Luizei a fost închis şi în toată această perioadă și nu s-a înregistrat trafic de date şi de voce. Reamintim că o colegă de a Luizei alertase familia că s-ar fi activat contul de WhatsApp al tinerei dispărute.

 

Certificatul de deces poate fi eliberat pe cale judecătorească

Întrebat despre posibilitatea emiterii unui certificat de deces de către INML, în momentul actual, pentru Alexandra Măceșanu, așa cum s-a speculat în spațiul public, dr. Gheorghe Alexandrescu a replicat: „Este o prostie!”.

Medicul legist a spus că, în lipsa cadavrului sau a cadavrelor, medicii legiști nu pot întocmi un certificat constatator al decesului, document în baza căruia se poate elibera certificatul de deces de către primării. „În acest caz, declararea decesului se poate face numai pe cale judecătorească, în lipsa cadavrului, dar asta după ce organele de urmărire penală strâng suficiente dovezi care pot fi înaintate instanței de judecată. Și asta la solicitarea familiei, așa cum s-a întâmpla în cazul Elodiei Ghinescu”, a declarat medicul legist.

INML nu are un raport final

Unchiul Alexandrei, Alexandru Cumpănașu, a explodat după ce INML a anunțat că va relua probele găsite la Caracal, după ce sâmbătă INML a anunțat că nu a identificat ADN în femurul găsit în pădure. Cumpănașu a spus marți că va depune plângere la Parchetul General împotriva INML.

„Eu nu înțeleg pe ce se reiau probele și față de cine. Nu s-a spus dacă se reiau față de prima expertiză sau pentru rămășițele din pădure. Este un comunicat foarte ciudat. Nu vreau să slăbim instituțiile statului, dar eu după anunțurile de săptămâna trecută nu mai am încredere în INML. Este un haos de comunicare. Deocamdată nici nu au raportul final. Singurul lucru corect este că nu avem un raport final și nu putem să ne pronunțăm cu privire la certitudinea expertizei până nu avem raport final. Dacă mergem pe supoziții, ele sunt multe. Dacă mergem pe probe, ele sunt foarte puține”, a răbufnit Cumpănașu.

Ipoteză: Dincă – un sociopat care știe că va ajunge la închisoare. Ce ar putea ascunde declarațiile lui ambigue

 

Gheorghe Dincă ar putea fi un sociopat care s-a asociat unei grupări de traficanți de persoane, în cadrul căreia avea rolul de a racola tinere, iar declarațiile lui ambigue în fața anchetatorilor ar putea avea scopul de a-i proteja pe membrii rețelei – este ipoteza avansată pentru EVZ de psihologul Constantin Cornea.

Ipoteza potrivit căreia Gheorghe Dincă ar face parte dintr-o rețea de trafic de persoane a fost și rămâne una luată în calcul de către anchetatorii DIICOT încă din data de 27 iunie, când dosarul dispariției Luizei Melencu a fost conexat la cel de răpire, sechestare de persoane și viol deschis la câteva ore după ce Alexandra Măceșanu a sunat la 112. Acestă variantă este și singura care a atras competența de instrumentare a dosarului de către DIICOT.

 Principalul suspect nu ar fi psihopat

Pornind de la informațiile date publicității, psihologul Constantin Cornea a schițat la solicitarea EVZ un „portret” al lui Gheorghe Dincă și a interpretat poziția lui procesuală de până acum.

Inițial, Dincă a negat crimele, apoi a recunoscut – din spusele avocatului său din oficiu – că le-a luat cu mașina pe ambele fete, le-a propus să întrețină relații sexuale cu el, iar când acestea au refuzat le-a sechestrat, apoi într-un acces de furie le-a lovit și le-a ucis.

„Omul încearcă să <îndulcească nota>, astfel încît să scape cât mai ieftin el, denotă o inteligență peste medie, dar nu strălucită. Patologie psihologică gravă nu are, deci nu putem să vorbim de un nebun în termeni populari, nici pe departe nu putem să vorbim de un psihopat – deoarece îi este frică, or psihopatul nu are sentimente. Putem să vorbim cel mult de un sociopat în sensul în care, în general, sociopații au o personalitate antisocială și se asociază grupărilor rău-famate, câștigând bani din asta. Aceasta este o opinie profesională, în contextul în care nu am purtat o discuție cu el, iar ceea ce spun nu este un diagnostic”, a declarat Constantin Cornea.

Psihologul spune că nu este exclus ca Gheorghe Dincă să fi avut rolul celui care racolează fete pentru rețeaua de trafic de persoane. În această ipoteză, el le sechesta în casa de pe strada Craiovei nr. 169, iar de acolo alt membru al rețelei le prelua mai departe.

„Gândiți-vă la următorul scenariu: el doar le racola, le ducea acasă și primea niște bani. Cred că conflictele majore se nășteau între cel care venea și victimă, iar în funcție de cât de agresiv era primul, îi lăsa (n.r. – lui Dincă) acasă ori un mort, ori banii, iar el trebuia să șteargă urmele. Tocmai de asta declarațiile lui sunt ambigue, pentru că sunt influențate de temerea că va ajunge la pușcărie și se va întâlni cu oamenii din gașca celor pe care trebuie să îi denunțe”, spune Constantin Cornea.

P s i h o l o g u l spune că există posibilitatea ca Gheorghe Dincă să fi comis mai multe răpiri, dar să nu știe știe ce s-a întâmplat mai departe cu victimele lui: care au fost ucise, care au fost vândute. „El și-a dat seama că pușcărie va face sigur, iar ce îl așteaptă acolo e în funcție de declarațiile lui. A fost învățat că la 60 de ani va face închisoare 8-9 ani, dar nu îl va omorî nimeni în pușcărie. Ba din contră, va avea respectful pușcăriei pentru că nu i-a dat în gât pe șeful lui, pe cei care de fapt racolau, vindeau, omorau”, e de părere Constantin Cornea.

 

Misterele din spatele „Casei Groazei”

Anchetatorii au început de luni, 19 august, scanarea pe reților casei lui Gheorghe Dincă, precum și a întregii pro prietăți a acestuia în căutarea unor noi indicii apte a dovedi ce s-a întâmplat exact cu Luiza Melencu și Alexandra Măceșanu.

Rămășițele umane găsite în casa lui Gheorghe Dincă conțineau ADN-ul Alexandrei, în doi dinți, dar în cazul Luizei specialiștii INML nu au reușit să efectueze expertiza genetică, ci doar pe cea antropologică. În lipsa cadavrelor, anchetatorii nu au suficiente elemente pentru a le declara moarte pe cele două adolescente. Concret, în a patra săptămână de anchetă, procurorii DIICOT au următorul ansamblu probator:

  • Fragmentele de os și dinții din cenușa găsită acasă la Gheorghe Dincă conțin ADN-ul Alexandrei Măceșanu (expertiză genetoică).
  • Rămășițele umane găsite în pădure, lângă Caracal, la indicația lui Dincă, aparțin unei persoane de sex feminin cu vârsta între 15 și 19 ani, despre care inculpatul spune că aparțin „fetei din mai” (expertiză antropologică).
  • Declarația de recunoaștere a lui Gheorghe Dincă, potrivit căreia el le-a ucis pe cele două, cu câte două lovituri, în urma unor accese de furie. Încă din primele zile de când au descins la domiciliul lui Gheorghe Dincă, o casă și o curte pe strada Craiovei nr. 169, au găsit pe proprietarea acestuia mormane de fiare vechi, grămezi de haine aruncate, astfel încât le-a fost clar de la început că va fi dificil să le proceseze pe toate.

Giorgiana Hosu, procuror şef adjunct al DIICOT, descria pe 28 iulie haosul de pe proprietatea lui Gheorghe Dincă:

„Sunt copaci, animale, lucruri aruncate unele peste altele. Sunt camioane de haine vechi care trebuie analizate pentru că pot fi probe, sunt gropi şi nu ştim de ce au fost săpate. A fost un atelier auto aici. Sunt lucruri unele peste altele, îngrămădite. Sunt obiecte care n-ar avea ce să caute acolo, sunt lemne, fiare, construcţii. De exemplu, o bârnă de lemn suspendată într-o locaţie care seamănă a garaj. Sunt lucruri care trebuie analizate. (….) Sunt nişte gropi săpate şi cimentate. Sunt cercetate fiecare pe rând. Sunt unele (gropi – n.r.) în care se putea intra ca să repari de exemplu o maşină suspendată, deci sunt destul de adânci”.

 Ce ar putea ascunde gropile betonate

Faptul că Gheorghe Dincă a dezvoltat la un moment dat pe proprietatea lui un atelier auto ar putea explica, în linii mari, cum de acesta deținea un incinerator, în care el spune că ar fi ars timp de 8 ore trupul Alexandrei Măceșanu, precum și 23 de gropi – unele cimentate – din curtea casei. Indiciile arată că Gheorghe Dincă a început să strângă fier vechi și piese auto în curte de pe vremea în care avea atelierul, pe care le valorifica ulterior pentru a-și rotunji veniturile. În acest scop el putea folosi incineratorul, cu ajutorul căruia putea topi aluminiul (din piese precum cutiile de viteze, blocul motor) sau cuprul (din firele electrice).

În gropile din curte, Dincă ar fi putut scăpa de unele deșeuri rezultate în urma activității pe care o desfășura la atelier: fie că e vorba de resturile rezultate în urma folosirii incineratorului, fie că e vorba de reziduuri cu regim special de colectare, depozitare și reciclare.

În cazul în care Gheorghe Dincă avea toate actele în regulă pentru atelierul auto și lucra „ca la carte”, el trebuia să colecteze selectiv deșeurile (de exemplu uleiul de motor), pe care apoi era obligat să le predea unei firme specializate pentru a fi reciclate sau distruse cu un impact minim asupra mediului. În cazul în care atelierul lui Dincă funcționa perfect legal, asta înseamnă că acesta era verificat din timp în timp de Garda de Mediu și întrebat inclusiv despre reciclarea deșeurilor. Ipoteza aceasta intră însă în contradicție cu realitatea, respectiv aceea că întreaga curte a lui Dincă seamănă cu o groapă de gunoi, unde a aruncat sau a îngropat deșeuri a căror gestionare legală l-ar fi costat bani.

 

 

Te-ar putea interesa și: