Un G7 exploziv începe astăzi la Biarritz  sub privireile opiniei publice mondiale, care aşteaptă de la acest summit concluzii concrete pentru crizele care zguduie planeta: război comercial, Iranul, incendiile din Amazon.

Incendiile imense din pădurea amazoniană au fost puse în ultima clipă pe ordinea de zi ca subiect cheie în prima zi a summitului, aşa cum se întâmplă uneori când au loc evenimente internaţionale majore. Acest dezastru ecologic va fi un subiect important al discuţiilor liderilor din clubul marilor democraţii liberale: Emmanuel Macron (gazda), Donald Trump, Angela Merkel, Boris Johnson, Giuseppe Conte, Shinzo Abe şi Justin Trudeau.

"Iniţiativele concrete pentru combaterea acestor incendii s-ar putea materializa în timpul summitului'', a anunţat vineri preşedinţia franceză, care a solicitat să facă din această criză internaţională, o prioritate a întâlnirii. Discuţiile ar putea fi delicate, întrucât Emmanuel Macron l-a acuzat pe preşedintele brazilian că ''a minţit'' cu privire la angajamentele sale climatice şi "de inacţiune" în faţa incendiilor care au devastat plâmânii verzi ai lumii de zile întregi.

Berlinul şi-a exprimat, de asemenea, reticenţa faţă de anunţul potrivit căruia Parisul ar bloca proiectul acordului comercial dintre UE şi Mercosur (este piaţa comună a Americii meridionale. Fac parte în calitate de state membre: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela), subiect care va fi tratat într-un tête-à-tête dintre Angela Merkel şi Emmanuel Macron.

Mai întâi, preşedintele francez va apărea la ora 13 la Tv pentru "a explica miza" summitului pe care-l doreşte util pentru populaţie, potrivit Elysée.

Trump cel imprevizibil

Mii de diplomaţi şi jurnalişti prezenţi la Biarritz aşteaptă să vadă care va fi atitudinea imprevizibilului preşedinte american cu privire la celelalte probleme ale grupului. Va încuraja pe noul prim-ministru britanic, Boris Johnson, ale cărui calităţi le elogiază,  favorizând "un Brexit dur", pentru o ieşire negociată din Uniunea Europeană? Întâlnirea dintre cei doi, provocatoare, va fi fără îndoială unul din punctele culminante ale summitului.

Casa Albă a declarat vineri că Donald Trump "este foarte încântat" să discute cu Boris Johnson viitorul acord de liber schimb dintre ţările lor.

De asemenea, dezbaterile se vor referi la impozitarea giganţilor digitali, reînvierea economiei globale sau tensiunile comerciale dintre Beijing şi Washington, după impunerea de noi tarife de ambele părţi. În ceea ce priveşte problema nucleară a Iranului, una spinoasă, Emmanuel Macron îşi va informa colegii de dezbatere cu privire la conţinutul întâlnirii sale cu şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif, care într-un interviu pentru AFP a încurajat propunerile Parisului de a debloca criza.

Faţă de această multitudine de subiecte,organizatorii francezi vor încerca să promoveze probleme de fond care vor face obiectul unor sesiuni speciale: lupta împotriva inegalităţii, educaţia în Africa şi protejarea oceanelor.

Opozanţii s-au mobilizat

Din saloanele Bellevue Center sau de la Hôtel du Palais, importanţii lideri, ziariştii şi înalţii funcţionari, se vor bucura de o privelişte uluitoare asupra plajei largi din Biarritz, vor vedea înotători şi surferi complet goi. Centrul oraşului vecin, Bayonne, este pustiu de teama violenţelor care s-ar putea naşte din partea contestatarilor. Primele confruntări au avut loc aseară în Urrugne, unde 17 persoane au fost arestate şi se află în custodia poliţiei, iar 4 poliţişti au fost răniţi uşor.

Anticapitaliştii şi activiştii antiglobalizare, la care se vor adăuga militanţii basci, speră să strângă 10.000 de oameni pentru a demonstra la 6 km distanţă, împotriva summit-ului. "Nu vom tolera niciun fel de dezordini, iar dacă se vor întâmpla, vom răspunde", a avertizat ministrul de Interne Christophe Castaner, care repartizat 13. 000 de poliţişti în toată regiunea. Autorităţile franceze speră să nu se vadă pe ecranele televizoarelor din întreaga lume imagini de violenţă identice cu cele de la alte summituri internaţionale anterioare, precum cele din Hamburg sau Genova, la câteva luni după criza Vestelor Galbene, potrivit Le Point.