Hărţile digitale ale NASA prezintă un crater uriaş al Planetei Roşii, ale cărui caracteristici ar putea dovedi că pe Marte a curs cândva apă.
Dacă priveşti fotografia, ai putea spune că este o zonă pământească grav afectată de un dezastru natural sau un lanţ muntos greu de escaladat. Însă acest crater uriaş, cu o adâncime de aproape 2,5 kilometri şi un diametru de 60 de kilometri, este situat pe Marte, la 7 grade latitudine nordică, în regiunea Xanthe Terra.
Această zonă din craterul Mojave a fost cartografiată de specialiştii NASA. Adâncimea acestui crater arată că zona a fost foarte puţin afectată de eroziune. Altfel, fundul craterului ar fi fost umplut de lavă, aşa cum se întâmplă la cele vechi. Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu”, spune că materialul din crater “pare că a fost transportat de apă, aşa cum sunt transportate aluviunile”. Mojave este unul dintre cele mai recente cratere de mari dimensiuni de pe Marte. Un studiu a demonstrat că vârsta sa ar putea fi de zece milioane de ani, foarte puţin pentru un crater uriaş. Acest peisaj, rămas fără mari modificări, poate oferi cercetătorilor şansa de a studiu impactul care a dus la formarea sa.
“Până la molecula de apă, doar dovezi indirecte”
Unii cercetători susţin că, în urma acestui impact, apa, în stare lichidă sau solidă, din subsolul planetei Marte a ajuns la suprafaţă. În acel moment, este posibil ca apa să se fi condensat în vapori sau fulgi de zăpadă care s-au aşternut pentru un timp pe pereţii craterului. O altă variantă este ca, la un moment dat, pe Marte să fi plouat în adevăratul sens al cuvântului. Site-ul oficial al proiectului derulat pentru NASA de Universitatea din Arizona arată că “depozitele de aluviuni descoperite pe Marte ş…ţ sunt asemănătoare celor care se formează pe Pământ, la bazele dealurilor şi munţilor”.
„Acest peisaj deosebit a fost prezentat pentru prima dată de imaginile furnizate de Mars Orbital Camera. Cercetătorii au lăsat să se înţeleagă că precipitaţia atmosferică a putut crea asemenea peisaje”, spune Alfred McEwen, de la Universitatea din Arizona.
În ciuda descoperirii - care se adaugă uneia din 2008, când misiune Phoenix a descoperit zăpadă care provenea din norii marţieni -, cei mai mulţi dintre cercetători rămân sceptici. “Pe Marte, se descoperă multe forme de relief care s-au produs în prezenţa apei. Dar, până când o să se descopere molecula de apă, rămânem doar cu dovezi indirecte”, spune Adrian Şonka.