Un cercetător român explică cum s-au putut realiza vaccinurile anti-COVID în 11 luni 

Un cercetător român explică cum s-au putut realiza vaccinurile anti-COVID în 11 luni 

Pe 31 decembrie se împlinește un an de zile de când Organizația Mondială a Sănătății a raportat primul caz de infecție cu SARS-CoV-2.  Încă de la începutul pandemiei s-au vehiculat termene de ani mulți în ceea ce privește apariția unui vaccin pe piață. Se pare că acum ne aflăm la mai puțin de o lună până la apariția mult așteptatului ser.

 Ce au în comun și ce deosebește cele două vaccinuri

Ce tehnologie din cele amintite utilizează vaccinurile dezvoltate de Pfizer și Moderna?

-Ambele sunt vaccinuri ce conțin molecule de ARNm care odată administrate pun la dispoziția celulelor gazdă informația necesară sintezei proteinelor Spike, pe care virusul SARS-CoV-2 le utilizează pentru a se atașa și infectă celulele umane. Astfel, după administrarea intramusculară, moleculele de ARNm ajung la nivelul celulelor unde informația este citită și se realizează la nivelul ribozomilor sintetizarea proteinelor ce reprezintă antigenele virale.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce au în comun și ce le deosebește pe cele două vaccinuri?

-Vaccinul Pfizer-BioNTechoferă o protecție de 95% față de virus, după 28 de zile de la administrarea primei doze. Mai mult, studiile clinice au dovedit că are eficacitate de 94% în grupul de studiu alcătuit din adulți de peste 65 de ani, ceea ce reprezintă o realizare extraordinară deoarece aceștia fac parte din grupele de risc.

De asemenea, rezultatele furnizate de Moderna au indicat o eficacitate de 94,5%, dar studiul clinic este încă în desfășurare și datele se pot schimba.

O diferența majoră între aceste două vaccinuri este legată de condițiile de stocare și distribuție. De exemplu, vaccinul Moderna va fi mai ușor de distribuit deoarece nu va necesită condiții speciale de stocare și transport, cum este cazul vaccinului Pfizer, care trebuie păstrat la -70C.

De ce vaccinul Pfizer trebuie stocat și transportat la temperaturi scăzute având în vedere că este tot un vaccin Messenger RNA (mRNAca și cel produs  de  Moderna?

-Spre deosebire de vaccinurile ADN, vaccinurile care au la bază molecule de mRNA (Messenger RNA) sunt mult mai sensibile la temperaturi crescute din cauza particularității structurale ale moleculei de ARN.

De exemplu, ARN-ul conține riboză ca zaharid, iar ADN-ul conține o dezoxiriboză. Lipsa unei molecule de oxigen face ca ADN-ul să fie mult mai stabil. Stabilitatea ADN este dată și de structura bicatenară a acestuia. Spre deosebire, moleculă de ARN este una monocatenară și conține că baza azotată uracilul în locul timinei pe care o întâlnim în ADN, iar această baza azotată declanșează o reacție imunogena care poate degrada moleculele de mRNA înainte de a ajunge în citoplasmă celulelor, locul de sinteză al proteinelor.

Pentru a crea molecule de mRNA mult mai stabile firmele farmaceutice modifică structura acestora, adăugându-le un cap 5’ și o coadă 3’ poliA, iar pentru a le proteja de acțiunea imunogenă a organismului, înainte de a ajunge în cioplasmă, acestea sunt incluse în vectori de inoculare constituiți din microvezicule de nanoparticule lipidice.

Ce siguranță oferă cele două vaccinuri?