400 de voluntari, în frunte cu ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, au adunat ieri 28 de metri cubi de deşeuri de pe malurile Lacului Morii din Capitală, cu ocazia Săptămânii Mediului. După două ore şi jumătate, cei 450 de saci s-au umplut cu gunoi menajer, resturi de construcţii şi alte deşeuri adunate din jurul lacului din sectorul 6.
Ar fi trebuit ca şi apa lacului să fie curăţată de PET-uri şi gunoaie, doar că singura barcă disponibilă pe Lacul Morii a fost stricată în timpul furtunii de la începutul săptămânii, aşa că echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) nu au putut respecta scenariul iniţial.
Azi de dimineaţă, şi Lacul Plumbuita, de pe râul Colentina, a intrat „la periat”. Acţiunea de ecologizare, desfăşurată în cadrul campaniei „Săptămâna Mediului Tău”, a adunat la start aproximativ 100 de voluntari. În urma ultimei acţiuni de salubrizare, realizată de ANAR şi Primăria Sectorului 2 în aprilie, de pe fundul cuvetei lacului de acumulare Plumbuita şi de pe luciul apei s-au strâns aproape 350 de metri cubi de deşeuri şi 50 de metri cubi de corpuri plutitoare.
O lună de viaţă pentru depozitele de deşeuri non-UE
Potrivit statisticilor oficiale, un bucureştean „se leapădă” zilnic de peste 1 kg de gunoi. Asta în teorie, căci practica arată că un bloc de zece etaje de pe Bulevardul Iuliu Maniu din sectorul 6, care are 11 scări şi 866 de locatari, umple 40 de pubele cu gunoi la fiecare două zile, ceea ce înseamnă 23,38 de tone de gunoi lunar. Din păcate, puţini bucureşteni aruncă gunoiul selectiv la containerele special amenajate, astfel că tonele de gunoi ajung laolaltă la groapă.
În cadrul negocierilor pentru capitolul de mediu, România s-a angajat să închidă, până luna viitoare, mai multe depozite de deşeuri municipale şi rurale care nu respectă normele europene. Încălcarea termenului ar putea atrage sancţiuni financiare de la Bruxelles.
La acelaşi capitol de mediu, ţara noastră trebuie să micşoreze progresiv cantitatea de deşeuri aruncate la groapă, încurajând populaţia să colecteze selectiv gunoiul. Dacă în alte state membre UE, ţinta minimală de valorificare a deşeurilor de ambalaj de 60% a fost atinsă la finele lui 2008, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală. Astfel, ţinta anuală de colectare a deşeurilor reciclabile creşte eşalonat, până va ajunge să se alinieze cu standardul european în 2013. Pentru anul 2009, ţinta minimală de valorificare a deşeurilor de ambalaj pe plaiurile mioritice este de 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă de producători.
Doi din trei români vor amenzi
În sectoarele 3 şi 6 din Capitală, societăţile de salubrizare au instalat sute de containere de colectare selectivă, doar că bucureştenii nu prea se înghesuie să le umple, fiind mult mai simplu să arunce sticlele, PET-urile, hârtia şi resturile de menajere în acelaşi tomberon, din faţa blocului. „Noi nu ne scoatem deloc cheltuielile cu aceste containere de colectare selectivă. Facem acest lucru de amorul reciclării", declara pentru EVZ Silviu Prigoană, patronul societăţii Rosal, care salubrizează sectorul 3.
În sectorul 6, Urban SA a început de acum doi ani programul de colectare selectivă de deşeuri, punând, în peste 130 de puncte din sector, containere colorate pentru hârtie, sticlă şi plastic/aluminiu. În perioada mai 2008-mai 2009, la punctele de colectare selectivă din „parohia” primarului Cristian Poteraş au fost strânse 592 de tone de carton, 259 tone de plastic şi 227 tone de sticlă reciclabilă, reprezentând 12% din totalul deşeurilor colectate de Urban din sectorul 6.
Un sondaj recent arată că doi din trei români cred că amenzile sunt cea mai bună metode de încurajare a colectării selective de deşeuri. În topul măsurilor eficiente se află şi campaniile de informare, educaţia în şcoli şi reducerea taxei de salubritate, relevă cercetarea IMAS, realizată - în februarie-martie - în şapte oraşe româneşti în care au fost introduse sisteme de colectare selectivă.