Odată cu Brexit, Franța a rămas singura putere nucleară din Uniunea Europeană. Suficient pentru ca liderul de la Elysee să lanseze noi planuri.

Europenii nu trebuie să rămână spectatori în fața cursei înarmării nucleare, care ar putea afecta și Bătrânul Continenet.  În acest sens, Macron vrea să întindă o mână europenilor dar exclude o punere în comun a arsenalului nuclear francez. O ofertă care a sunat ca scârțâitul cretei pe tablă în urechile Germaniei.

„Să fim clari: interesele vitale ale Franței au acum o dimensiune europeană” , a lansat președintele Macron, în cadrul unui discurs despre strategia de apărare și descurajare nucleară, rostit luna aceasta în fața cursanților Școlii de Război din Paris.

Și să le propună „partenerilor europeni care sunt pregătiți” un „dialog strategic” cu privire la „rolul descurajării nucleare franceze în securitatea noastră colectivă”, adică să-i asocieze „cu exercițiile forțelor de descurajare franceze”, obiectivul fiind să dezvolte o „adevărată cultură strategică între europeni”.

Această ofertă de „dialog strategic” a vizat în primul rând Germania, unde unele voci sunt îngrijorate de direcțiile luate de administrația Trump în ceea ce privește Bătrânul Continent.

Un precedent major a fost: „Vremea în care puteam conta doar pe Statele Unite pentru a ne proteja s-a terminat(…) Europa trebuie să își asume propriul destin, aceasta este provocarea noastră pentru viitor ”, a declarat Angela Merkel, cancelarul german, în mai 2018.

În plus, Berlinul suferă în mod regulat de pe urma criticilor lui Donald Trump, care consideră insuficient nivelul cheltuielilor militare germane (cu mult sub 2% din PIB cerut de NATO), dar a criticat și implicarea Germaniei în gazoductul Nord Stream 2, care va crește semnificativ exporturile de gaze rusești.

Tot Trump consideră importurile de mașini germane ca o „amenințare la securitatea națională” pentru a justifica o creștere a taxelor vamale.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE