PSD și PNL, principalele formațiuni de pe scena politică sunt în cădere liberă în preferințele electoratului. Dacă în cazul PSD, care este la guvernare, căderea este bruscă și explicabilă, principalul partid de opoziție scade lent, dar fără oprire, la limita psihologică.
Centrul de Sociologie Urbana și Regională (CURS) a dat publicității cel mai nou sondaj – de tip Omnibus, realizat în perioada 24 noiembrie – 9 decembrie pe un eșantion național de1067 de persoane la domiciliul respondenților, scrie stiripesurse.ro.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, PSD ar obține 33 de procente. În aprilie, PSD era la 39%, în iunie la 37%, în septembrie tot la 37%. Social-democrații sunt urmați de PNL, cu 20%, ALDE și Pro România cu câte 9% și USR cu 7%. UDMR se menține la 6%, iar PMP atinge pragul electoral de 5 procente. Surpriza vine din partea UNPR, condus de Gabriel Oprea, care se revigorează și Partidul Realitatea format în jurul Realitatea TV, care intră în clasament.
ALDE staționează la 9% și se consolidează. Dacă în cercetările de tip Omnibus din mai și iunie partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu era cotat cu 8%, în septembrie s-a atins cota de 9 la sută, pe care o păstrează și acum, se arată în analiza făcută de stiripesurse.ro.
Aceeași analiză atrată că principalul beneficiar al problemelor care macină PSD este
Pro România, formațiune înființată și condusă de fostul lider social-democrat, Victor Ponta. Dacă în aprilie, partidul abia înființat era cotat cu doar 3%, în iunie a atins pragul de 5% pentru ca în septembrie să urce la 6%. În acest moment a ajuns la 9%.
Un caz aparte îl reprezintă partidul lui Dacian Cioloș, Mișcarea România Împreună, care deși nu era și nu este înființat a intrat în clasament și este cotat cu 5%. Acum partidul lui Cioloș se numește PLUS (Partidul Libertății, Unității și Solidarității).
Studiul CURS de tip Omnibus a avut loc în perioada 24 noiembrie – 9 decembrie, cu interviuri realizate la domiciliul celor intervievați. De asemenea, conform casetei tehnice, studiul s-a desfășurat pe un eșantion național de 1067 de persoane, având o eroare statistica de +/- 3%, cu datele ponderate în funcție de vârstă, la un nivel de încredere de 95%.