Raportul prezentat astăzi în Comisia Europeană este extrem de critic la adresa României.
Astăzi, în Comisia Europeană (CE), comisarul pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, va da citire unui nou raport de audit privind situaţia din agricultura României.
Date fiind problemele depistate de inspectorii europeni, raportul nu se poate finaliza prin trimiterea unei scrisori normale de audit către autorităţile române. Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o scrisoare care ar urma să vizeze aplicarea clauzei de salvgardare. O decizie în acest sens ar putea fi luată la recomandarea experţilor CE abia în luna decembrie. Controlul de audit din 3-7 septembrie este al treilea derulat în România în domeniul agriculturii, cu toate că, pentru anul acesta, CE programase doar două. Suspecţi de fraudă Chiar dacă recunoaşte eforturile autorităţilor române pentru alinierea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţ ie pentru Agricultură (APIA) la cerinţele comunitare, CE susţine că „se aştepta la progrese mai importante după auditul efectuat în luna iunie a acestui an“.
Acestea ar fi trebuit să se traducă, în primul rând, în finalizarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi a controlului administrativ. Întârzierile nepermis de mari înregistrate de autorităţile de la Bucureşti ar putea să fie sanc- ţionate extrem de dur: reducerea fondurilor destinate plăţilor directe din agricultură şi dezvoltare rurală.
Plăţile pentru agricultori vor fi efectuate din bugetul de stat, susţin autorităţile de la Bucureşti, aşa cum este normal. La depunerea deconturilor la Bruxelles - pentru că CE trebuie să vireze 25% din cei 55 de euro alocaţi pe fiecare hectar cultivat - s-ar putea ivi probleme.
Contribuţia UE ar putea fi diminuată, iar diferenţa va fi suportată, probabil, din bugetul de stat. Cea mai mare problemă descoperită de inspectorii europeni este supradeclararea terenurilor; cu alte cuvinte, mai multe persoane s-au declarat proprietari pe aceeaşi suprafaţă de teren, iar CE suspectează că, în acest fel, s-a intenţionat fraudarea fondurilor europene. Reacţii „birocratice“ O delegaţie de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, condusă de secretarul de stat pe relaţia cu UE Cornelia Harabagiu, se află deja la Bruxelles. În căutarea unor soluţii, cabinetul Tăriceanu II, prin Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, pregăteşte un „studiu privind problemele din agricultură“. ASG va realiza un studiu sociologic privind modul în care producă torii agricoli percep politica guvernamentală în domeniu, la un an după aderarea României la UE. MĂSURI Clauza deasupra capului După problemele descoperite în urma auditului din septembrie, nu mai există certitudinea că România va putea demara efectuarea plăţilor directe la 1 decembrie, susţin experţii CE. Deşi nu conţine o decizie, raportul prezentat astăzi de comisarul pe agricultură ar putea recomanda aplicarea clauzei de salvgardare, care se traduce printr-o reducere financiară cu 25% a plăţilor directe şi din fondurile de dezvoltare rurală pentru plăţile directe.
Ulterior, susţin experţii CE, la descărcarea de conturi, în anul 2009, se va stabili procentul exact de reducere (probabil nu mai mare de 5%- 10%), în funcţie de gradul în care IACS va deveni funcţional. Decizia privind activarea clauzei de salvgardare se va lua în acelaşi timp pentru România şi Bulgaria, dar poate fi diferită. AUDITUL DIN SEPTEMBRIE Ce au găsit inspectorii europeni pe teren
> controlul pe teren se confruntă cu probleme datorită supradeclarărilor
> s-a constatat o rată de erori destul de ridicată în identificarea parcelelor de către fermieri la momentul depunerii cererilor de subvenţii
> Comisia estimează că rata controlului, stabilită în momentul de faţă la 6% din numărul solicitărilor de plăţi directe, ar trebui să fie crescută la 20%- 25%, rată extrem de mare şi foarte greu de realizat; în aceste condiţii, se recomandă o creştere de la 6% la 10%-12% a ratei de control
> „controlul încrucişat“ între cererile fermierilor şi baza de date din sistem nu poate fi demarat, din cauză că modulul de control (softul) administrativ, deşi elaborat, nu este instalat
> din aceste considerente, în România nu se poate vorbi încă de un sistem integrat de administrare şi control (IACS); acest sistem trebuie să aibă o bază bună din start > România a reuşit să finalizele cu succes primirea şi înregistrarea în baza de date a aproximativ 1,3 milioane de cereri de plată, chiar din primul an de aplicare a unui sistem complex cum este IACS