}n cursul zilei de ieri, confuzia încă mai domnea după mai bine de 17 ore de negocieri între șefii de stat și guvern europeni, incapabili să ajungă la un compromis cu privire la noii președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European, Băncii centrale europene și la postul de Înalt reprezentant european. În final, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că negocierile vor fi reluate astăzi. Se vede treaba că liderii UE găsesc fără probleme unanimitate doar când sunt criticați de Donald Trump sau de Vladimir Putin. Însă, când e vorba de chestiuni fundamentale, cum ar fi împărțirea posturilor de conducere în instituții cruciale ale UE, „coeziunea europeană”, atât de invocată la Bruxelles, se dovedește, în realitate, o vorbă goală.

Barajul grupului Vișegrad

În urma negocierilor maraton începute duminică, mai multe nume au fost evocate și se părea că a fost găsită soluția de compromis. Înițial, tabloul arăta în felul următor: Frans Timmermans, candidatul socialdemocraților urma să preia conducerea Comisiei Europene, contracandidatul său de la Partidul Popular European, germanul Manfred Weber ar fi fost propus președinte al Parlamentului. Sau i se oferea funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene unde PPE ar fi avut și politica externă. Planul, relatează Politico, citat de Europa Liberă, dar și toată presa germană, era sprijinit de cancelara Germaniei, Angela Merkel, dar s-a lovit de două obstacole serioase: opoziția țărilor din grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), pe care Timmermans le-a criticat dur în ultimul timp pentru „derapajele de la principiile statului de drept„ și „revolta” unor lideri conservatori din PEE, care nu s-au împrietenit cu ideea de a ceda cea mai importantă funcție din UE, cea de președinte al Comisiei Europene.

Un consens, dar volatil

Compromisul pentru numirea lui Frans Timmermans în fruntea Executivului european a apărut în urma negocierilor purtate de Franţa, Germania, Spania şi Olanda în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia). Evident, propunerea era contestată de țările grupului Vișegrad și de popularii europeni. „Există un consens puternic asupra social-democratului Frans Timmermans, însă situația este foarte volatilă”, a spus un diplomat european, citat de AFP. Numele Kristalinei Georgieva (PPE) a fost vehiculat pentru președinția Consiliului European și ulterior infirmat de premierul bulgar Boiko Borisov. Numele unui liberal era prevăzut la șefia diplomației europene: belgianul Charles Michel sau daneza Margrete Vestager. O altă sursă a menționat, de asemenea, posibilitatea numirii lui Vestager (actual comisar european pentru Concurență) ca prim-vicepreședinte al Comisiei, alături de Timmermans.

Orban: numirea lui Timmermans, eroare istorică

Duminică, cei 28 credeau că planul elaborat la Osaka, în marja summit-ului G20, va trece fără mari probleme, remarcă le Figaro. Mai exact numirea lui Frans Timmermans, social-democrat, în funcția de președinte al Comisiei Europene, în locul Spitzenkandidat-ului PPE, Manfred Weber, asupra căruia nici o majoritate nu poate fi reunită, atât la Consiliul European, cât și la Parlamentul European. Timmermans beneficiază de consens la Paris, Berlin, Madrid și Haga. Însă, la sfârșitul zilei, „planul Timmermans” lua apă din toate părțile. Și s-a lovit de un tir de baraj al grupului PPE din Parlamentul european dar și al șefilor de stat și de guvern ai dreptei europene care au refuzat să cedeze social-democraților locul președinției Comisiei Europene. Într-un mesaj trimis duminică președintelui PPE, Joseph Daul, premierul maghiar Viktor Orban punea punctul pe „i” vorbind de „o eroare istorică” în caz că PPE ar da verde unui asemenea compromis. Chiar dacă candidatura lui Frans Timmermans la conducerea Executivului european nu a fost îngropată definitiv luni, pe hârtie lucrurile stau prost pentru olandez. În afară de tirul din partea PPE, Timmermans a mai primit o salvă și de la italianul Matteo Salvini , în timp ce de câteva săptămâni Ungaria și Polonia sunt pe aceeași linie în privința lui Timmermans, un candidat care, „divizează puternic Europa”, care „nu înțelege Europa centrală și nici Europa emergentă de după căderea sistemului post-comunist”.

 

Franța vrea Banca centrală europeană

Un al cincilea post cheie al Uniunii Europene va fi ocupat în acest an, acela al președinției Băncii centrale europene. Acest post, apreciat ca ultrasensibil, ar trebui atribuit mai degrabă unui bancher decât unui politician. Însă el face parte tot din puzzle-ului numirilor. Și potrivit unei surse europene, Franța l-ar putea reclama, scrie AFP. Mai mulți candidați sunt citați, între care Daniele Nouy, președintele consiliului de supervizare din cadrul Băncii centrale europene. Și în acest caz, presiunea era crescută pe liderii europeni.

Potrivit unei surse europene , ieri dimineață, Donald Tusk i-a întâlnit pe Emmanuel Macron și pe Angela Merkel și a evocat posibilitatea unui nou summit în 15 zile. Potrivit sursei citate, Macron și Merkel i-au răspuns lui Tusk: „nici vorbă”, acceptând reluarea, astăzi, a negocierilor. Parlamentul european trebuie imperativ să-și aleagă noul președinte în cadrul sesiunii inaugurale de miercuri, la Strasbourg. „Vom alege un președinte în 3 iulie, indiferent de rezultatul summit-ului”, a afirmat actualul președinte, Antonio Tajani, membru al PPE. Dacă un acord va fi găsit săptămâna aceasta de liderii europeni cu privire la președinția Comisiei Europene, Parlamentul se va pronunța asupra candidatului în cadrul celei de-a doua sesiune, în 15-18 iulie. Va trebui să obțină cel puțin 376 de voturi pentru a fi ales.

 

Macron denunță „palavre”, Merkel speră

 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a denunțat , ieri, un „eșec al summit-ului UE pe tema atribuirii posturilor cheie în instituțiile blocului comunitar. Potrivit lui Macron, acest eșec „nu oferă o imagine serioasă Europei” și o face „deloc credibilă pe plan internațional”. După o noapte de negocieri nefructuoase, președintele francez a denunțat, agasat, „reuniuni prea lungi care nu duc la nimic” și „ore petrecute la palavre” într-un „club de 28 care se reunește fără ca niciodată să decidă”, sperând, totuși, să se ajungă la un acord astăzi. Discuţiile sunt „complicate”, dar „sper că, cu bunăvoinţă, un compromis va fi realizabil’’, a declarat și Angela Merkel

 

Te-ar putea interesa și: