UDMR a folosit numele lui Albert Wass, CRIMINAL DE RĂZBOI, PENTRU O STRADĂ din Târgul Secuiesc. Attila Korodi i-a luat apărarea celui CONDAMNAT DE JUSTIŢIE: „Este publicat în toată lumea”

UDMR a folosit numele lui Albert Wass, criminal de război, pentru o stradă din Târgul Secuiesc.

Invitat în emisiunea ”Sinteza zilei”, de la Antena 3, pentru a comenta subiectul afişelor electorale care invitau Clujul sau Oradea la salvarea de Bucureşti, deputatul UDMR, Attila Korodi, a comentat printre altele şi remarca unui dintre invitaţi despre Albert Wass, considerat criminal de război de justiţia română.

 

Fostul ministru al Mediului a fost deranjat de o declaraţie a jurnalistului Dan Tănasă, care i-a amintit lui Korodi că o stradă din Târgul Secuiesc poartă numele criminalului de război Albert Wass.

 

„Dan Tănase: Da. Și acum eu o să vorbesc, suntem aici oameni de presă și cunoaștem un pic și de comunicare publică, și de simbolistică ș.a.m.d. Dacă UDMR era o formațiune politică de bună credință care milita pentru un principiu, mesajul ar fi fost: „Vrem o distribuire mai echitabilă a taxelor și impozitelor”. Ăsta ar fi fost mesajul. Pentru că UDMR nu este o formațiune politică oneroasă, mesajul este evident centrat pe cuvinte, pe simboluri. Și salvăm Oradea și Clujul de București înseamnă de fapt Transilvania separat de București. Înseamnă o altă modalitate de a transmite un mesaj separatist, secesionist. Eu spun de ani de zile faptul că chestiunea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc este doar un proiect secundar. Bătaia este mult mai mare. Și apropo de extremiști și apropo de buna credință în subiectele astea, pentru că l-am văzut pe domnul Korodi foarte atent să facă o diferență între UDMR și extremismul maghiar.

 

Trebuie să spun faptul că, totuși, apropo de aceste mesaje și apropo de buna credință a UDMR-ului, UDMR este formațiunea care la Târgul Secuiesc a votat în unanimitate ca o stradă din Municipiul Târgul Secuiesc să poarte numele criminalului de război Wass Albert. Deci UDMR i-a făcut stradă în Târgul Secuiesc lui Wass Albert, criminal de război în România, criminal de români. Cine credeți că a făcut această propunere UDMR-ului? Această propunere a venit din partea organizației ai cărei membri au fost arestați în decembrie pentru tentativă de atentat terorist. Organizația aia extremistă de care UDMR ...

       Mihai Gâdea: 64 de Comitate?

       Dan Tănase: Da, 64 de Comitate. Acea organizație extremistă nu doar că nu este total separată de UDMR, ci este sprijinită logistic, ideologic și, iată, și prin vot în Consiliul Local la Târgu Secuiesc. Ca să revin la aceste panouri, intenția de a milita pe curentul transilvănismului, și am atras atenția în diferite medii, inclusiv la televiziune și pe Facebook, există o propagandă foarte bine pusă la punct care sprijină ideea transilvănismului, ideea că transilvănenii, că ardelenii sunt altceva, sunt mai deștepți, mai frumoși, mai curați și că taxele trebuie să rămână în Transilvania. În pragul centenarului Marii Uniri există unii în România care se pun contra. În pragul Marii Uniri, atunci când toate partidele ar trebui să vorbească despre ce înseamnă 1918 în istoria acestui popor, există unii în Transilvania care se pun contra.

       Mihai Gâdea: Ok, să-l ascultăm și pe domnul Korodi.

       Dan Tănase: Vă rog.

       Attila Korodi: Ideea transilvănismului se referă la un sprijin reciproc al comunităților din Transilvania pe viața cotidiană, pe tot ce înseamnă care leagă dezvoltarea legală. Asta înseamnă transilvănismul. Dacă vă uitați la tot ce înseamnă literatură din perioada interbelică, transilvănismul a reprezentat un punct forte al construirii și a României moderne și a Transilvaniei ca un nucleu care a adus foarte mult beneficiu acestei țări. Cât despre problema cu Wass Albert, știți că Wass Albert, da, de statul comunist a fost declarat, am înțeles, pentru că am stat și noi...

       Dan Tănase: Haideți să vedem cum îi luați apărarea unui criminal de război, vă rog.

       Attila Korodi: ...în copilărie ca și criminal de război. Dar Wass Albert este publicat în toată lumea...

       Dan Tănase: Domnule Korodi ce spuneți dumneavoastră acum este inacceptabil. În nici un caz nu puteți să luați apărarea unui criminal de război vinovat de moartea unor români și a unor evrei.

       Attila Korodi: E o discuție pe care nu ar trebui s-o ducem în zona aceasta pentru că...

       Dan Tănase: Este inacceptabil ce spuneți dumneavoastră.

       Dan Tănase: ...pentru că, din păcate, orice gest care e împotriva unei comunități evreiești, românești, maghiare este inacceptabil.

       Dan Tănase:  Dumneavoastră și JOBBIK și PCM-ul aveți aceleași ideologii, aceleași principii, aceleași idealuri.

       Attila Korodi: Hai să ne referim puțin pentru că ați ținut și dumneavoastră problema JOBBIK. JOBBIK pentru comunitatea maghiară din Transilvania este o organizație politică nefrecventabilă.

       Dan Tănase: La fel cum este și PCM-ul în România.

       Attila Korodi: Deci ceea ce spune JOBBIK e totalmente împotriva unei construcții pe termen lung a unei conviețuiri normale într-o comunitate majoritară și minoritară. JOBBIK face agendă proprie în Ungaria. Da probabil, și am văzut foarte multe date, poate să fie legată de anumite zone de la Moscova, nu este nici un secret.

       Mihai Gâdea: Nu, nu e nici un secret cu asta.

       Attila Korodi: Nu este nici un secret.

       Mihai Gâdea: Un europarlamentar al JOBBIK a fost chiar arestat pentru faptul că făcea spionaj pentru Moscova.

       Attila Korodi: Deci este nefrecventabil.

       Mihai Gâdea: Știți care este problema? Problema cu JOBBIK-ul e așa. În mesajele acestea pe care UDMR-ul le dă în această campanie cu salvarea Clujului, salvarea UDMR-ului, eu am prieteni maghiari, am un respect total pentru toți cei care sunt în România de orice altă etnie. N-am nici un fel de problemă de genul acesta. Dar întrebarea mea este: Politica făcută de UDMR în această speță, în condițiile în care noi am avut aceste mișcări extremiste, 64 de Comitate care este o mișcare sprijinită de JOBBIK, nu avem nici un dubiu cu privire la asta. Este demonstrat acest lucru.

       Attila Korodi: Corect.

       Dan Tănase: Și de UDMR e sprijinită.

       Mihai Gâdea: E sprijintă și de UDMR?

       Dan Tănase: Dar bineînțeles, bineînțeles.

       Mihai Gâdea: E sprijinită de UDMR?

       Attila Korodi: Deloc.

       Dan Tănase: Bineînțeles că este sprijinită domnule Korodi. Se dau bani publici pentru diferite tabere în județele Harghita și Covasna, tabere la care participă, haideți, ce Dumnezeu!

       Attila Korodi: La care participă și oameni care sunt în acele organizații.

       Dan Tănase: Domnule Korodi, problema dumneavoastră este că eu cunosc foarte bine subiectul.

       Attila Korodi: Zona civică frecventabilă nefrecventabilă e liberă în democrație. Nu avem ce să facem. Sunt instituții ale statului care, da, pot să facă ordine.

       Dan Tănase: Așa este. Problema nu e că UDMR finanțează aceste tabere. Problema e că instituțiile statului nu reacționează. E ridicol!

       Attila Korodi: UDMR nu finanțeaază tabere. UDMR poate să sprijine acțiuni locale ale diferitelor organizații...

       Dan Tănase: În care sunt implicați membri ai acestor organizații militare extremiste ș.a.m.d.

       Attila Korodi: Am înțeles, am ajuns deja la...

       Orlando Teodorovici: Domnule Korodi, îmi cer scuze, o întrebare vreau să vă spun.

       Attila Korodi: Vă rog.

       Orlando Teodorovici: Deci eu dacă merg în Covsana și mă plimb pe strada cu numele unui criminal de război?

       Dan Tănase: Unui criminal de război, da.

       Orlando Teodorovici: Este adevărat?

       Dan Tănase: Da. UDMR a votat cu unanimitate.

       Orlando Teodorovici: A omorât români și evrei?

       Attila Korodi: Puteți să vă plimbați pe o stradă care se numește Wass Albert.

       Orlando Teodorovici: Aprobat în consiliul local?

       Attila Korodi: Nici dumneavoastră, nici eu nu suntem istorici.

       Orlando Teodorovici: Nu, eu întreb. Tocmai asta, întreb că nu știu.

       Attila Korodi: Vă spun, se poate plimba pe o stradă Wass Albert în Transilvania. Dar nici dumneavoastră, nici eu nu suntem istorici ca să putem să tragem concluzii. Un lucru este clar...

       Orlando Teodorovici: Este oficial declarat ca și criminal de război?

       Dan Tănase: Da, există o sentință definitivă și irevocabilă. Și nu doar tribunalul, pentru că domnul Korodi, în necunoștință de acuză, afirmă că ar fi o sentință a Tribunalului Poporului. Nu! Fiul lui Wass Albert a încercat reabilitarea lui și există o nouă sentință în 2009, dacă nu mă înșel, care confirmă sentința Tribunalului Poporului. Deci...

       Orlando Teodorovici: Asta e grav.

       Dan Tănase: Deci din punctul meu de vedere domnul Korodi nu poate invoca principii europene atâta timp cât susține un criminal de război. Mi se pare inacceptabil. Inacceptabil!

       Attila Korodi: Oricum, să știți că dezbaterile despre Wass Albert deraiază totalmente...

       Dan Tănase: Dezbaterile despre criminal de război se încheie domnule Korodi. Nu discutăm despre criminali de război.

       Attila Korodi: Dacă am începe să aducem în temă criminali de război care fac parte din comunitatea majoritară și despre care sunt dezbateri, haideți să nu mergem în direcția aceasta că vorbim despre altceva la ora actuală.

       Dan Tănase: Nu vorbim despre nimic altceva. Există, și nu doar că există strada. Lui Wass Albert, și revin apropo de principii democratice și europene. UDMR este responsabilă de cultul personalității scriitorului fascist, antisemit și antiromân Miro Joseph.  Deci noi nu am reușit, de exemplu, să-i ridicăm un bust undeva Elisabetei Rizea, am reușit de curând să ridicăm o troiță, iar UDMR finanțează și sprijină cultul personalității de război, scriitorului fascist, antisemit și antiromân Miro Joseph care are busturi, are străzi și are școli în județul Harghita. Despre ce vorbim aici? Deci ăsta este europenismul pe care îl promovează UDMR-ul.

       Attila Korodi: Nici literatura lui Wass Albert și nici cea a lui Miro Joseph nu fac parte din categoria scrierilor fasciste.

       Dan Tănase: Domnule Korodi, iertați-mă, vă decredibilizați de tot. Deci nu există discuții pe la un criminal de război.

       Mihai Gâdea: Eu nu eram pregătit pentru această discuție.

       Attila Korodi: Nici eu nu eram pregătit.

       Mihai Gâdea: Am o, mă rog, nu sunt un specialist în această zonă. Știu câte ceva despre Wass Albert, dar am încercat să văd care sunt datele oficiale în timp real. Și ceea ce avem, lucrurile sunt în felul următor. Deci domnul Dan Tănase vine și spune că UDMR-ul ar fi practic vinovat pentru faptul că ar exista o stradă în Covasna cu numele Wass Albert. Deci în mai 1946 atât Albert Wass cât și tatăl său au fost condamnați la moarte de Tribunalul Cluj, iar posesiunile au fost confiscate, fiind găsiți responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940 când un locotenent ungur a arestat corect șase locuitori din Sucutard și a executat patru dintre ei, doi români și două evreice, în localitatea Țaga. Wass Albert a fost găsit responsabil și pentru instigare și provocarea măcelului de la Mureșenii din Câmpie când soldați unguri, conduși de locotenentul Ciordaș, au ucis 11 persoane civile. Wass Albert este în continuare considerat criminal de război de justiția din România. La 10 martie 2008 Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de petentul Andreas Wass, în calitate de fiu al condamnatului decedat Albert Wass, împotriva sentinței numărul 1 din 13.03.1946 a Tribunalului Poporului prin care acuzații Andrei Wass, Albert Wass și alții au fost condamnați la moarte. Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți. Deci este considerat criminal de război. Bun, și aici povestea merge mai departe. Justiția, cum ar veni, democrată din România, din zilele noastre, îl consideră în continuare criminal de război. Cum comentați domnule Korodi?

       Dan Tănase: Atenție să nu faceți cultul personalității criminalului de război.

       Orlando Teodorovici: Vorbeam de violență și de pedeapsa pe care trebuie s-o primească cei care fac astfel de fapte. Și acum dăm numele unor străzi unor criminali de război?

       Attila Korodi: Din păcate perioada fascistă și al doilea Război Mondial au adus pentru toate popoarele foarte multe nenorociri. Și o claritate a ceea ce s-a întâmplat atunci va aduce, sper, din ce în ce mai mult istoriografia și istoria. Pe tot ce înseamnă problema Wass... și Wass care s-a refugiat în Statele Unite și a trăit acolo...

       Dan Tănase: Și s-a spânzurat.

       Attila Korodi: Și e o temă care niciodată probabil nu va liniști ...

       Orlando Teodorovici: ... instanță, e închisă povestea.

       Attila Korodi: ...nu va liniști situația.

       Dan Tănase: E o hotărâre a instanței domnule Korodi. Haideți să revenim la subiect aici. Lăsați-ne cu istoria. Noi vorbim acum despre UDMR care la București susține că e o formațiune politică europeană și cu principii.

       Attila Korodi: Da, da”, a fost dialogul dintre invitaţii la emisiunea ”Sinteza zilei” difuzată luni, la Antena 3.

 

Cine este Albert Wass pentru un istoric român?

Ieri am publicat pe blog în exclusivitate rezoluția procurorului Crudu Irinel-Valeriu, procuror în cadrul Parchetului de la lângă Judecătoria Gheorgheni, dictată de acesta în dosarul penal nr. 207/P/2013 în care numiții Árus Zsolt István (membru al Partidului Civic Maghiar) și Kemenes Lorant Zoltan erau acuzați de săvârșirea infracțiunii de promovare a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii, prevăzute de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, pentru faptul că au promovat cultul criminalului de război Wass Albert.

Procurorul harghitean i-a ”albit” pe cei doi pe motiv că faptele comise de Wass Albert, pentru care a fost condamnat la moarte, nu ar intra sub incidența O.U.G. nr. 31/2002. Personal, m-am pronunțat ieri în legătură cu rezoluția procurorului Crudu Irinel-Valeriu, despre care afirm că este una dintre cele mai dezgustătoare și ticăloase rezoluții semnate de un magistrat român.

Cu privire la subiectul Wass Albert l-am rugat pe istoricul Vasile Lechințan din Cluj-Napoca să-mi acorde un punct de vedere. Domnia sa a avut amabilitatea de a lămuri lucrurile în ceea ce privește acest caz.

Dan Tanasă: Domnule Vasile Lechinţan, ştiu că în anul 1993 aţi publicat într-o revistă de ştiinţă, integral, Hotărârea nr. 1 a Tribunalului Poporului din Cluj în procesul criminalilor de război de la Ip, Treznea, Huedin, Mureşenii de Câmpie şi din alte localitaţi transilvane. Iată că un procuror român contestă faptul că Wass Albert s-ar încadra în dispoziţiile O.U.G. nr. 31/ 2002 şi îi scoate basma curată pe cei care propagă cultul personalităţii acestui criminal. Ce părere aveţi?

Vasile Lechinţan: Într-adevăr, în anul 1993 am publicat integral această hotărâre a Tribunalului Poporului din Cluj, din 13 martie 1946, în “Acta Musei Porolissensis”. Instanţa de la Cluj, în care era şi un reprezentant al etniei maghiare, şi anume Belovay Ştefan, din partea Partidului Comunist, l-a judecat şi condamnat la moarte în contumacie pe Wass Albert, declarându-l “vinovat de dezastrul ţării prin săvârşirea crimei de războiu”.

 Dan Tanasă: Şi dacă a fost condamnat pentru crimă de război, de ce un procuror român îşi ia dreptul de a se pronunţa că nu se încadrează în O.U.G.-ul sus-amintit?

Vasile Lechinţan: Stimate domnule Dan Tanasă, Wass Albert se încadrează clar printre persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, de vreme ce e declarat criminal de război, el nu este judecat şi condamnat pentru o crimă făcută la o cârciumă, ci în timp de război a implicat armata ungară, prin forţele staţionate în zonă, să comită cumplitele atrocităţi de la Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, cărora le-au căzut victime copii, femei, bătrâni, şi este vinovat şi de promovarea ideologiei xenofobe, deoarece instanţa de la Cluj a stabilit clar că Wass Albert şi familia ”purtau ură neîmpăcată românilor”, şi aceasta într-un timp de război, când orice denunţ la armata ungară de ocupaţie însemna condamnare la moarte şi execuţie imediată, aşa cum s-a întâmplat şi la Ip şi la Trăznea. (Vezi p. 296, capitolul Comuna Sucutard, alin. 2 din articolul meu, publicat în revista sus-amintită, în anul 1993).

Dan Tanasă: Şi atunci ce consecinţe pot avea asemenea “judecăţi’ ale unui procuror român?

Vasile Lechinţan: Domnule Tanasă, în primul rând cazul va avea conotaţii internaţionale. Să vedem cum vor reacţiona evreii, deoarece au fost executate la Sucutard şi două evreice nevinovate, la instigarea lui Wass Albert. Anul trecut a venit la mine un cercetător evreu din Budapesta preocupat de cazul Wass Albert şi de presiunile unor cercuri maghiare de a-l reabilita pe criminalul de război condamnat în 1946. Ne doare faptul că justiţia română va intra acum în atenţia opiniei publice internaţionale şi ne doare desigur că memoria acelor copii nevinovaţi şi a celorlaţi români şi evrei căzuţi într-un mod atroce la Sucutard şi Mureşenii de Câmpie este profound lezată pentru faptul că s-a creat un precedent ca un criminal de război să poată fi de acum înainte adulat de extremişti maghiari fără nicio jenă şi un exemplu de ură  şi xenofobie antiromânească să fie adulat ca  erou chiar pe teritoriul României”, se arăta pe blogul dantanasa.ro, la data de 19 aprilie 2013.