BILANȚUL violențelor de la Kiev: 26 de morţi. Ianukovici e dispus să reia negocierile cu opoziția. PLUS avertismentul SUA

BILANȚUL violențelor de la Kiev: 26 de morţi. Ianukovici e dispus să reia negocierile cu opoziția. PLUS avertismentul SUA

Cel puţin 26 oameni au murit în violenţele de la Kiev. Pe stradă şi în Parlament, opoziţia sporeşte presiunea pentru a-i da lovitura de graţie şefului statului.

CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE! Update 23.30. Președintele Viktor Ianukovici a încheiat un "armistițiu" cu opoziția și spune că este deschis negocierilor, potrivit unui anunț postat pe site-ul administrației prezidențiale. Anunțul vine în contextul în care liderii Uniunii Europene, dar și administrația de la Casa Albă, au condamnat vehement reacția autorităților ucrainiene, considerând că forțele de ordine "au folosit, nejustificat, forța împotriva manifestanților". Update 22.30. Președintele american Barack Obama a transmis un mesaj destul de dur administrației de la Kiev, avertizând că vor exista consecințe în cazul în care limitele vor fi depășite. DETALII: AVERTISMENTUL lui Barack Obama către Ucraina: Vor exista consecințe Ora 21.30. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici l-a înlocuit pe şeful Statului Major al armatei, o dată cu lansarea unei operaţiuni "antiteroriste" care acordă puteri extinse militarilor, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Preşedintele Viktor Ianukovici l-a numit pe Iuri Ilin în funcţia de şef al Statului Major, în locul lui Volodimir Zamana, potrivit textului unui decret publicat pe site-ul preşedinţiei. 17.30: Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a condamnat violenţele sângeroase din Ucraina şi a cerut "o anchetă urgentă şi independentă".

"Condamn ferm crimele şi cer guvernului şi manifestanţilor să acţioneze pentru dezamorsarea tensiunilor şi pentru a găsi rapid o soluţie paşnică la criză. Fac apel, de asemenea, la o anchetă urgentă şi independentă pentru a stabili faptele şi responsabilităţile", a declarat Navi Pillay, într-un comunicat citat de AFP. De asemenea, preşedintele francez Francois Hollande a făcut apel la Uniunea Europeană să sancţionete rapid şi precis responsabilii de "violenţele poliţieneşti inacceptabile" din Ucraina, a anunţat Palatul Elysee într-un comunicat. Ora 14.00: Rusia a denunţat o „tentativă de lovitură de stat” în Ucraina şi a declarat că „cere” liderilor opoziţiei din această ţară să pună capăt violenţelor, relatează AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News

„În fond, este vorba de o tentativă de lovitură de stat”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. „Partea rusă cere ca liderii (opoziţiei) să pună capăt vărsării de sânge din ţara lor, să reia fără întârziere dialogul cu puterea legitimă, fără ameninţări şi ultimatumuri”, a adăugat diplomaţia rusă.

„Ucraina este un stat-frate şi un partener strategic şi ne vom folosi toată influenţa astfel încât să domnească pacea şi calmul”, a mai afirmat MAE rus, potrivit Reuters. Ora 12.30: UE a cerut o reuniune de urgență, azi, a celor 28 de miniștri de Externe ai statelor membre, pentru a discuta despre violențele din Ucraina. Potrivit AFP, președintele francez Francois Hollande este încă un lider european care a cerut UE să ia în considerare aplicarea unor sancțiuni pentru liderii de la Kiev. Ministrul ucrainean de Interne, Vitalie Zaharcenko, a declarat că poliția nu a folosit arme de foc în timpul atacului de marți noaptea, asupra taberei protestatarilor, doar „dispozitive speciale pentru gloanțe de cauciuc”. Ora 12.20: Președintele Ianukovici a declarat 20 februarie zi de doliu în memoria victimelor „revoltei în masă”, potrivit Interfax. Conform decretului prezidenţial, drapelele vor fi coborâte în bernă pe întreg teritoriul Ucrainei, iar televiziunile şi posturile de radio trebuie să opereze modificări corespunzătoare cu această zi. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, citat de AFP, spune că „Ucraina a plătit din greu tacticile de tergiversare ale președintelui Ianukovici”, adăugând că „refuzul său de a organiza discuții serioase pentru rezolvarea pașnică a conflictului și despre reforma constituțională a fost o mare greșeală”.  Institutul pentru Mass-media din Ucraina a publicat o listă cu cei 27 de jurnaliști răniți și unul ucis, în timpul protestelor de ieri. Ora 12.15: Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cere tuturor părților implicate să oprească violența din Ucraina și să se implice într-un dialog real, potrivit Reuters. Barroso a declarat: „Am anunțat foarte clar că UE va răspunde oricărei degradări a situației de pe teren. Așa că ne așteptăm ca măsurile contra celor responsabili pentru violențele recente și folosirea forței excesive să fie agreate de statele membre, de urgență”. Pe de altă parte, scrie BBC, Ministerul rus de Externe, citat de Reuters, spune că va folosi întreaga sa influență pentru a aduce pacea și calmul în Ucraina. UPDATE ora 12.00: Pogromurile şi tirurile cu arme, pe care secretarul de stat american John Kerry le-a numit „lupta majorităţii covârşitoare a ucrainenilor pentru viitorul democratic în Europa”, sunt dirijate de profesionişti cu experienţă în luptele de stradă, a declarat, azi, Mihail Marghelov, preşedintele Comitetului pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a Parlamentului rus), conform RIA Novosti. Parlamentul s-a reunit, ieri, în plen pentru a dezbate o reformă constituţională menită să reducă prerogativele prezidenţiale în favoarea legislativului. Opoziţia a cerut revenirea de urgenţă la varianta din 2004 a Constituţiei ucrainene.

Mulţimea agresivă a încercat să înainteze până la clădirea Parlamentului. Militanţi radicali au pătruns în mai multe clădiri din centrul Kievului, au dat foc la cauciucuri, au aruncat cu pietre din pavaj şi petarde în direcţia jandarmilor, amintește sursa citată. Ora 10.30: „Orice negociere, alegeri anticipate sau programate, ca și orice alt proces politic, sunt scoase din discuție până când oamenii înarmați cu bani ai țărilor occidentale nu pleacă din țară și sunt dezarmați”, a spus președintele Parlamentului din Crimeea, Volodimir Konstantinov, pentru Russia 24. Republica autonomă Crimeea, parte a Ucrainei, se află în peninsula cu același nume din sudul Ucrainei, între Marea Neagră și Marea Azov. Ieri a fost cea mai violentă zi din Ucraina din ultimii 70 de ani, potrivit corespondetului BBC la fața locului. UPDATE ora 9.50: Revolta s-a extins în cel puțin trei orașe din vestul țării, scrie Reuters, citând surse din poliție. Protestatarii au ocupat sediile administrației locale din Ivano-Frankivsk and Lviov și au dat foc secției de poliție din orașul Ternopil. Protestatarii, majoritatea mascați și pregătiți pentru confruntări, se îndreaptă iar spre Piața Independenței, pregătiți pentru o a doua zi de ciocniri cu poliția, precizează sursa citată.  Un fost ambasador britanic în Ucraina, Robert Brinkley, a declarat, pentru BBC, că „există un risc foarte mare să se ajungă la război civil, în această situație”. El a rpecizat că este „foarte important ca toate părțile implicate - guvernul și opoziția - să facă toate eforturile necesare pentru a reveni la masa negocierilor și pentru a opri folosirea forței”. Ucraina se află în pragul unei „catastrofe naţionale”, a avertizat Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, făcând apel la încetarea imediată a violenţelor şi la restabilirea dialogului între putere şi opoziţie, informează RIA Novosti. „De la începutul crizei politice şi pe toată perioada confruntării, Biserica Ortodoxă Ucraineană a făcut apel în repetate rânduri la încetarea violenţei şi la soluţionarea paşnică a conflictului. Din păcate, glasul Bisericii nu a fost auzit. La 18 februarie, pe străzile Kievului au reizbucnit confruntările violente, a curs sânge, au murit oameni. Biserica Ucraineană condamnă ferm vărsarea de sânge şi face apel la încetarea imediată a violenţelor şi la restabilirea dialogului”, se arată într-un comunicat al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, potrivit Agerpres.

„Ţara noastră se află în pragul unei catastrofe naţionale. Acum, şi puterea, şi opoziţia, şi fiecare dintre noi trebuie să-şi asume răspunderea în faţa lui Dumnezeu pentru faptele sale. Pericolul unui război civil şi al unei prăbuşiri economice în Ucraina devine, din păcate, tot mai real”, precizează comunicatul.  UPDATE ora 9.30: Ministerul Sănătății a anunțat că 241 de oameni au fost spitalizați, printre aceștia numărându-se 79 de polițiști și cinci jurnaliști, scrie BBC News. Mișcarea ucraineană „Noi suntem europeni” cere sportivilor participanți la Olimpiada de la Soci să nu mai concureze, în semn de solidaritate cu protestatarii, anunță Radio Liberty. Președintele Viktor Ianukovici acuză opoziția pentru cele mai dure violențe din ultimele luni, și, după discuțiile ce au avut loc azi-noapte, le cere opozanților să se distanțeze de forțele radicale. Forțele de ordine au început asaltul asupra Pieței Independenței, cunoscută și sub numele de Maidan, la scurt timp după ora locală 04.00 (04.00, ora României). Mai multe corturi au fost incendiate și polițiștii au folosit tunuri cu apă. Ministrul interimar al Justiţiei, Elena Lukaş, care face parte din grupul de lucru pentru rezolvarea crizei politice din ţară, o structură formată pe lângă preşedinţia ucraineană, a declarat că, la întâlnirea de azi-noapte, cu liderii opoziţiei, preşedintele Viktor Ianukovici a cerut „oprirea imediată a capturării de sedii ale forţelor de ordine şi de arme, oprirea escaladării conflictului în ţară”. Comentând discuţiile care au durat mai multe ore între şeful statului şi liderii de opoziţie (Arseni Iaţeniuk - Batkivşcina, Vitali Kliciko - Udar, Oleg Tiagnibok - Svoboda), aceasta a menţionat: „Mai ieri opoziţia chema populaţia la proteste, la blocarea Parlamentului, astăzi avem pogromuri, incendieri, crime şi vărsare de sânge”.

„Nimeni nu mai poate vorbi de acum de proteste paşnice în Ucraina”, a mai spus ministrul interimar al Justiţiei.

„Exprimăm condoleanţe pentru familiile şi rudele victimelor, printre care angajaţi ai forţelor de ordine, cetăţeni ai Ucrainei. S-a produs o tragedie. Nu ar trebui să moară oameni”, a declarat Elena Lukaş, în numele grupului de lucru de reglementare a crizei, în declaraţia postată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. UPDATE 9.05. Ministerul Sănătăţii din Ucraina a anunţat în această dimineaţă că 25 de persoane au fost ucise, informează Russia Today. Piața Maidan încă fumegă în urma intervenției forțelor de ordine asupra manifestanților. Ora 9.00. Jurnalistul ucrainean Viaceslav Veremii a murit în spital, după ce a fost bătut şi împuşcat de persoane necunoscute în centrul Kievului, informează BBC News.

Ora 8.22. Postul de televiziune NBC citează oficiali ucraineni care estimează numărul răniţilor la 500.

  • FILMUL CONFLICTULUI: Cum a ajuns Ucraina în pragul unui război civil

Ora 8.14. Cel puțin 21 de persoane au murit, iar alte 100 au fost rănite, în urma confruntărilor dintre forțele de ordine și protestatarii din Piața Maidan din Kiev, potrivit CNN. Protestatarii au ocupat un depozit de muniţie Ora 7.00.  "Liderii opoziţiei au neglijat principiul democraţiei potrivit căruia puterea se obţine în urma alegerilor, nu în stradă (...) Au depăşit limitatele cerându-le oamelilor să ia armele", a declarat preşedintele într-o adresare către naţiune, în timp ce un asalt asupra manifestanţilor este în curs în centrul Kievului, a declarat președintele Ianukovici.

"Este o încălcare gravă a legii, iar vinovaţii vor compărea în faţa justiţiei", a continuat el.

Ora 6.00. 16 oameni au fost ucişi. Vitali Kliciko s-a întâlnit cu Ianukovici: "Preşedintele a cerut evacuarea Pieţei Independenţei". Trupele antirevoltă au lansat un nou asalt.

  • Traian Băsescu îi cere lui Ianukovici să nu ordone reprimarea manifestaţiilor în Ucraina: ”Violenţa va duce, cu certitudine, la escaladarea confruntărilor

Ora 05.00. Trupele antirevoltă au lansat un nou asalt asupra Pieţei Independenţei. Forţele de ordine au folosit grenade lacrimogene.

Poliţiştii au avansat şi s-au poziţionat în jurul monumentului care se află în mijlocul pieţei, la puţin timp după ora 04.00 (04.00, ora României), după o ploaie de grenade lacrimogene, a constatat miercuri un jurnalist al AFP. Corturile din piaţă au luat foc unul după altul. Manifestanţii au ripostat aruncând cu pietre.

Pentru a se proteja de forţele de ordine, protestatarii au ridicat un perete de foc. În spatele flăcărilor, opozanţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici, echipaţi cu scuturi metalice asemănătoare cu cele ale poliţiei, au format o primă linie de apărare.

CITIȚI ȘI:

  • Corlăţean, despre situaţia din Ucraina: Violenţele trebuie să înceteze de îndată

"Centrul Kievului, inima Ucrainei, este în flăcări! Opriţi-vă", s-a adresat un opozant poliţiştilor.

Chiar şi susţinători tradiţionali ai regimului, precum oligarhul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina şi principalul sponsor al partidului lui Ianukovici, au criticat evenimentele în curs. VIDEO 1: Relatare BBC <iframe src="//www.youtube.com/embed/DWTVjNSHX-Q" frameborder="0" height="349" width="620"></iframe> Protestele violente au răbufnit din nou ieri la Kiev, după o perioadă de acalmie, în timp ce în parlament opoziţia ducea o altă luptă, politică, împotriva administraţiei Ianukovici. Mii de manifestanţi pro-europeni au luat cu asalt sediul Partidului Regiunilor, formaţiunea de guvernământ de la Kiev, pe care l-au ocupat pentru scurt timp înainte ca trupele speciale ale ministerului ucrainean de Interne să intervină şi să evacueze demonstranţii. Aceştia au încercat apoi să forţeze barajul din faţa parlamentului unde deputaţii discutau o propunere de amendare a Constituţiei. Poliţia a intervenit, între cele două tabere având loc adevărate lupte de stradă. Mai mulţi ofiţeri au fost incendiaţi după ce manifestanţii au aruncat cocteiluri Molotov înspre barajul forţelor de ordine care au replicat cu gaze lacrimogene, tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc. <iframe src="//www.youtube.com/embed/r_5v3TMHFuY" frameborder="0" height="349" width="620"></iframe> Puteri tăiate Cinci manifestanţi şi-au pierdut viaţa în confruntările de ieri, potrivit echipelor medicale ale taberei pro-europene. În timp ce la porţile parlamentului se dezlănţuia haosul, în interior deputaţii opoziţiei încercau să înregistreze pe ordinea de zi un proiect de modificare a Constituţiei astfel încât atribuţiile preşedintelui Ianukovici să fie semnificativ reduse. <iframe src="//www.youtube.com/embed/ETm4dQtJ0uI" frameborder="0" height="349" width="620"></iframe> Mai exact, opoziţia de la Kiev vrea revenirea la legea fundamentală din 2004 în care legislativul avea mai multe puteri, precum numirea premierului şi a guvernatorilor regionali. Opoziţia i-a cerut lui Ianukovici să convoace imediat alegeri generale şi prezidenţiale anticipate, aceasta fiind singura măsură care "poate coborî temperatura din societate". Rusia, care a anunţat ieri că deblochează guvernului ucrainean o altă tranşă de două miliarde de dolari, a acuzat Occidentul că alimentează violenţele prin politicile sale.

  • VIOLENȚE ÎN UCRAINA. Cinci manifestanți, uciși la Kiev. Autoritățile dau un ultimatum opoziției și amenință cu o intervenție dură

Sprijin de la Angela Merkel Luni seara, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit cu doi dintre liderii opoziţiei ucrainene, Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko. Şefa executivului german a declarat că Germania doreşte formarea unui nou guvern la Kiev şi modificarea Constituţiei, două revendicări esenţiale ale opoziţiei ucrainene. Cei doi lideri ai săi s-au deplasat la Berlin pentru a discuta despre un ajutor financiar acordat de UE Ucrainei.