Cercetătorii au descoperit că bacteriile „super-puternice” au o rezistență încorporată la antibiotice. Oamenii de ştiinţă au făcut descoperirea în timpul cercetării asupra modului în care schimbările climatice ar putea afecta răspândirea bacteriilor care au fost înghețate de mii de ani. Studiul condus de Andres Marcoleta de la Universitatea din Chile a fost publicat în revista Science of the Total Environment.
Andres Marcoleta a spus că fragmentele de ADN conțin „superputeri” care au evoluat pentru a rezista la condiții extreme și pot fi ușor transferate către alte bacterii, şi continuă: Știm că solurile Peninsulei Antarctice, una dintre zonele polare cele mai afectate de topirea gheții, găzduiesc o mare diversitate de bacterii și că unele dintre ele constituie o potențială sursă de gene ancestrale care conferă rezistență la antibiotice.
Cercetătorii universității au colectat o serie de mostre din Antarctica şi au fost uimiți să descopere că multe dintre bacterii erau practic indestructibile. Probele au arătat capacități surprinzătoare, care au inclus rezistența ridicată la efectul mai multor clase de antibiotice și alte substanțe toxice.
Bacteriile Pseudomonas nu pot fi distruse nici cu dezinfectanții
Cercetătorii au descoperit că bacteriile Pseudomonas - una dintre grupurile predominante de bacterii din peninsulă - nu sunt patogene, dar pot fi o sursă de „gene de rezistență”, care nu pot fi distruse cu ajutorul dezinfectanților obișnuiți.
Ei au descoperit, de asemenea, că bacteriile Polaromonas - predominante și în mediile polare - au „potențialul de a inactiva antibioticele de tip beta-lactamic, care sunt esențiale pentru tratamentul diferitelor infecții”, potrivit lui Marcoleta.
Cercetătorul se întreabă dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariției bolilor infecțioase, şi spune: „Într-un scenariu posibil, aceste gene ar putea părăsi acest rezervor și ar putea promova apariția și proliferarea bolilor infecțioase”.
La ce ne putem aștepta odată cu încălzirea globală
Marcoleta a avertizat: „Ideea că aceste gene ar putea ajunge în cele din urmă la bacterii care provoacă infecții la oameni sau alte animale, oferindu-le capacități de rezistență mai mari, nu pare nerezonabilă”. El a spus că descoperirile ar trebui să îndemne lumea științifică să anticipeze apariția unor posibile noi mecanisme de rezistență în bolile infecțioase și să ghideze proiectarea de noi antibiotice.
Cercetătorul a spus că pandemia de COVID-19 „ne-a învățat că microorganismele, și în special agenții patogeni, pot provoca efecte cu acoperire globală. În acest sens, merită să ne întrebăm dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariției bolilor infecțioase”.
Topirea ghețarilor de la Polul Nord și Sud este una dintre cele mai grave consecințe imediate ale schimbărilor climatice. Cercetarea va continua într-un nou proiect la scară mult mai mare numit „Anillo mBioClim”, informează newsweek.