Cea mai zgomotoasă și de durată dezbatere, cea pe Legile Justiției, dacă nu s-a încheiat, s-a potolit pe moment odată cu adoptarea, ieri, în Guvern, a OUG cu modifi cările aduse, în concordență cu recomandările Comisiei de la Veneția. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, va prezenta vineri membrilor comisiei varianta OUG.

Cele trei legi ale Justiției, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciarăşi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM au fost atacate la CCR de președintele Klaus Iohannis, dar apoi, după pronunțarea Curții, au fost promulgate de șeful statului.

 

Legile Justiției, explicate de la guvern

 

Tudorel Toader a precizat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că „modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a Justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”. După ce OUG pe Legile justiției, armonizate parțial cu recomandările Comisiei de la Veneția, a fost adoptată de Guvern, ieri dimineață, ministrul a explicat principalele modificări.

„Nu am mers la sediul Comisiei de la Veneția pe cont propriu, fără o prealabilă discuție cu decidenții din țară”, a declarat Toader. El a subliniat că recomandarea Comisiei de la Veneția este ca la Ministerul Justiției să fie mai multă transparență. Prin urmare, interviurile pentru funcţiile de procuror de rang înalt vor fi transmise în direct şi arhivate.

 

Vechimea pentru funcțiile înalte

În ceea ce privește modificările, în primul rând, se mărește vechimea necesară pentru funcția de procuror şef la DNA şi DIICOT, de primadjunct şi de adjunct ai acestuia. Până acum, vechimea necesară era de 8 ani, de acum va fi de 15 ani. Toader a spus că, atât la DIICOT cât și la DNA, pentru ca procurorii să poată intra în aceste structuri vechimea în profesie crește la 10 ani. Secţia pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii va avea competenţă în detaşarea tuturor procurorilor.

De asemenea, spune ministrul, se consolidează și statutul procurorului detașat la DNA sau DIICOT.

„Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă Parchete, de pe lângă Judecătorie, Parchete de pe lângă Tribunal, Parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi, încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune Procurorul General al României. S-a vorbit şi se vorbeşte, în chip firesc şi necesar, de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procurori - Procurorul General. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală”, a declarat Toader.

 

Sesizarea Inspecţiei Judiciare

Ministrul Justiţiei va putea sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori, urmând ca cercetarea să fie făcută de IJ. Numai că textul iniţial al draftului OUG dat publicităţii duminică diferă în privinţa articolului 44 aliniat 3 indice 1. Textul iniţial era următorul: „Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile (...) precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară”. Textul aceluiaşi articol din OUG de ieri apare modficat: „Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori”.

Ministrul a precizat că această modificare s-a făcut prin raportare la art. 132 din Constituție și la decizia CCR care clarifică raportul dintre Ministerul Justiției și procurori, Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială. Toader a adăugat că își dorește ca, atât cât va fi ministru, să apeleze cât mai puțin la acest instrument. „Nu am sesizat niciodată Inspecția Judiciară”, a afirmat el.

Aspectul pensionării timpurii a magistraților, la 20 de ani vechime, a fost semnalat de Comisia de la Veneția, dar propunerea privind condițiile de pensionare a venit de la CSM și a fost validată de CCR. Dacă prevederea ar fi rămas în vigoare, aproape 2100 de magistrați ar fi avut posibilitatea să se pensioneze. Ministrul consideră că până la finele anului 2019 se va obține un tablou complet. „S-a propus şi s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se aşază sistemul, se va vedea câţi vor să se pensioneze, câţi se pensionează, câţi intră în sistem prin INM, câţi intră în sistem prin concursul acela la 5 ani vechime în specialitate în profesii juridice şi la finele lui 2019 se va decide”, a explicat Toader. Ministrul a adăugat că după data aceasta „vor decide cei care vor avea competenţă” în ceea ce privește condițiile de pensionare.

Din cauza deficitului de judecători, apelurile vor fi judecate în complet de trei judecători din 2020, această măsură fiind amânată din cauza deficitului de judecători.

 

Nu se merge pe încredere

O altă modificare se referă la Consiliul Superior al Magistraturii. În actuala formă, legea prevede că că membrii CSM pot fi revocați dacă pierd încrederea celor care i-au ales. „Faptul că membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie, dacă citez „pierd încrederea celor care i-au ales”. Or, încrederea e factor de natură subiectivă, care nu poate fi cuantificat. În acelaşi lucru în care eu am încredere, altul s-ar putea să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneţia. Am eliminat-o şi am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanţii CSM”, a precizat ministrul.

Ministrul a spus că reproșul Comisiei de la Veneția era legat și de tratamentul aplicat reprezentanțiloor societății civile în CSM.

„Comisia de la Veneția a reținut, prin diverse canale de informare din țară, faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile nu au drept de vot în CSM. Personal am fost la Comisia de la Veneția și am constatat că afirmațiile s-au făcut pe bază de dezinformare. Cum poate să rețină Comisia de la Veneția așa ceva, când în Constituție scrie că participanții au drept de vot în plen? Reprezentanții societății civile participă cu drept de vot în plen conform Constituției”, a afirmat Toader.

 

Civilii din CSM ripostează

Acuzați de ministrul Justiției că ar fi pârât la Comisia de la Veneția faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile nu au drept de vot în CSM, aceștia au negat că ar fi avut interacțiuni cu membrii Comisiei de la Veneția.

„În toată perioada de la preluarea mandatului până în prezent am participat la Plen și ne-am exercitat votul în calitate de membri, deci este exclus ca noi să fim cei care am susținut că nu avem drept de vot”, se arată într-un comunicat. Victor Alistar și Romeo Chelariu, cei doi reprezentanți ai societății civile, îi cer ministrului Tudorel Toader să precizeze care sunt organizaţiile profesionale care au transmis acele informaţii Comisiei de la Veneția cu scopul de a-şi consolida statutul.

 

Patimile declanșate de modificările legii

Clasa politică a reacționat imediat după adoptarea OUG. Opoziția a criticat imediat modificările aduse Legilor Justiției. Cei din sistem și asociațiile profesionale au dovedit mai multă prudență și au spus că nu se pronunță până nu văd ordonanța și nu o studiază atent.

 ● Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului: „Îmi e greu să vă spun dacă modificările făcute prin OUG sunt sau nu suficiente. Dar cred că cea mai competentă persoană să le facă era ministrul Justiției. Avem documentul, mi l-a trimis domnia sa în prealabil. Sunt anumite chestiuni despre care pot să vă confirm. Aveți raportul Comisiei de la Veneția care a considerat ca fiind bune soluțiile incluse în OUG.”

● Ioan Panaitescu, avocat, fost magistrat militar: „E o chestie incompletă și anevoioasă Ordonanța. A fost dată târziu. Parcă acești oameni ar trăi în alte timpuri. Modificările trebuiau făcute mai din timp și mai cu aplomb. Legea 303 a fost publicată recent, modificările puteau fi făcute de atunci. Orice ar face, tot prost le iese. Ne e de joacă cu Ordonanțele.”

● Procurorul general Augustin Lazăr a spus că va analiza prevederile Ordonanţei de Urgenţă și va da un punct de vedere. Întrebat dacă e normală adoptarea unui astfel de act normativ fără avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lazăr a replicat: „E o bună întrebare”. „După ce analizăm amănunţit (OUG pe legile Justiţiei), vom da interpretarea”, a declarat Lazăr.

● Șerban Nicolae, senator PSD: „Am observat la o primă lectură că au dispărut acele propuneri care vizau răspunderea magistraților și e bine că nu se mai umblă la asemenea chestiuni. De asemenea, a dispărut acea anomalie cu votul în plenul CSM privind revocarea unui membru ales al CSM. N-am înțeles precizările ministrului Justiției referitoare la faptul că OUG va intra în vigoare mâine. Mâine nu intră în vigoare nimic. În textul Ordonanței spune că intră în vigoare în același timp cu Legea 242/2018, care intră în vigoare, potrivit Constituției, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Publicarea a fost făcută astăzi. Deci peste trei zile intră în vigoare

● USR: „Noul ordin al lui Dragnea pentru ministrul Justiţiei a fost blocarea accesului magistraţilor tineri în DNA şi în special în funcţiile de conducere, iar Tudorel Toader l-a executat imediat prin OUG-ul de astăzi pentru modificarea legilor Justiţiei.”

● Ludovic Orban, președinte PNL: „PNL condamnă modul în care Guvernul îşi bate joc în continuare de conlucrarea loială cu Comisia Europeană şi cu celelalte instituţii de la nivel european. Imaginea României în Europa va fi afectată de această OUG.”

● Mișcarea România Împreună: „Justiția din România este capturată de către politic. Prin instrumentele aflate la dispoziția lor, cei din majoritatea parlamentară, împreună cu Guvernul României, au distrus mecanismul justiției, pentru a se asigura că nu vor mai răspunde în fața legii.”

● Alina Gorghiu, senator PNL: „Curând, România ar putea avea parte de o nouă ipocrizie juridică. Pelerina așazisei OUG pe legile justiției nu face decât să confirme că PSD nu înțelege cum funcționează relația cu instituțiile europene, dar, la fel de grav, e că nu pricepe că a ajuns la nivelul acesta de lipsă de încredere din cauza disperării zilnice de a modifica ceva din legislația pe justiție.”