Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut, miercuri seara, o pledoarie pentru principiul fundamental care guvernează Dreptul: mai bine să fi e lăsați nepedepsiți o sută de vinovați, decât să fi e condamnat un singur nevinovat. Nimeni nu poate ști care este numărul celor care, în baza protocoalelor, au fost interceptați ilegal, au fost constrânși să facă declarații sau alte abuzuri despre care s-a vorbit.
Ministrul Justiției spune că, de dragul principiului stabilității raporturilor juridice, a statului de drept, nu se poate ca un om să execute o pedeapsă care s-a dat în baza interceptărilor ilegale sau pe protocoale. „Eu personal, ca ministru al Justiției, cred că în numele statului de drept nu poți să-i spui unui cetățean, unui român, unui condamnat „Domn’e ai fost condamnat pe protocoale?”. El zice: Da. „Ai fost condamnat pe interceptări nelegale?”. El va spune: Da. Toți condamnații au sentimentul că sunt condamnați pe nedrept. Și atunci pot eu să-i spun „Asta e, îmi pare rău. Execută pedeapsa ca să respectăm un principiu al stabilității”? Părerea mea este că nu”, a declarat ministrul la emisiunea „Sinteza Zilei” la Antena3.
Acolo unde sunt suspiciuni sau date concrete, revizuirea este necesară
Tudorel Toader a vorbit despre responsabilitatea, și mai mare, pe care o are ministrul Justiției, oricare ar fi el, în condițiile în care România preia, de la 1 ianuarie, președinția Consiliului UE, care ar fi ne voit să ducă în sp ate nedreptatea de a ști că în țara lui s-au făcut condamnări pe nedrept. „Dacă sunt dubii cu privire la int erpretarea modificărilor aduse lui 4 53 din Procedură Penală, cazurile de revizuire a unei hotărâri, eu voi propune doamnei prim-ministru și Guvernului adoptarea unei ordonanțe de urgență, o ordonanță de urgență care să modifice revizuirea ca instituție de reformare a unei hotărâri definitive în baza acestui 453 din Procedură Penală. Ce înseamnă? Ca să-i dăm celui care are sentimentul că e condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X, care se crede condamnat pe nedrept, a fost condamnat pe bază de interceptări sau pe protocoale. Să facă o procedură de admisibilitate și, dacă nu e vorba de protocol, de interceptare nelegală, îi respinge și rămâne hotărârea cum a fost. Dacă e vorba de protocoale s au int erceptări nelegale, să de vină admisibilă cererea de revizuire și să o pună pe circuit în procedura de reformare”, a afirmat Toader. El a adăugat că astfel i se dă încredere românului, condamnat s au necondamnat, că justiția se înfăptuiește așa cum cere Constituția.
Și vinovații au dreptul la un proces corect
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că actul de justiţie a fost profund afectat de existenţa protocoalelor şi de interceptările ilegale ale telefoanelor, aşa cum a reieşit din decizia CCR şi acestea reprezintă grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti care nu pot fi acceptabile într-o ţară democratică. „Acest caz este unic în componenţa Uniunii Europene, un caz unic şi foarte grav. Chiar şi cei care sunt vinovaţi au dreptul la un proces corect în care procedurile sunt respectate şi legile sunt respectate. Nu mai vorbim de faptul că probabil sunt şi oameni nevinovaţi care au avut de suferit din cauza aceasta. Dar, de principiu, întro ţară în care funcţionează justiţia corect, chiar şi cel vinovat are dreptul la un proces corect”, a afirmat Tăriceanu.
Mai ușor cu revizuirile pe scări
Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, a criticat dur intenția lui Tudorel Toader de a da OUG de revizuire a condamnărilor date pe aza interceptărilor ilegale. „Un personaj al cărui nume am spus că nu merită pronunțat bate câmpii cu revizuirile. Mai ușor cu revizuirile sau OUG-urile pe scări, să nu ne rupem gâtul.
Un protocol e „ilegal“ dacă decide asta o instanță, nu pentru că așa grăiește unul de pe stradă care e mic și se ia prea în serios. Iar până la data când CCR a decis că firele le întinde poliția, nu altcineva, totul era legal. Nu am auzit vreun constituționalist reputat să își fi rupt hainele de ilegal ce era totul. Așa că pun totul pe seama delirului de a vrea să fii mare, când ești insignifiant de mic . După conținut, demn de ignorat, pur și simplu. Până atunci, mă alătur curvelor, hoților și cerșetorilor. Știți voi de ce și pentru ce”, a scrie Raluca Prună pe Facebook.
Efectul revizuirii va fi zero
Ingrid Mocanu i-a răspuns Ralucăi Prună și a acuzat-o că minte. „Prună minte: protocoalele nu erau legale nici înaintea deciziei, pentru că ele contraveneau normei exprese că SRI nu poate face acte de cercetare penală, nicidecum să formeze echipe comune, nu aveau legătură cu interceptările, aspect total diferit”.
Ingrid Mocanu a făcut referiri și la propunerea ministrului, de revizuire, și consideră că este o „poveste de adormit copiii” deoarece cererea de revizuire ajunge la judecător. „Cum ar putea judecătorii care au lucrat ei înșiși pe protocoale să recunoască: da, am fost niște ticăloși, am băgat oameni la pușcărie pe nedrept. Deci, efectul va fi fix ZERO”, a scris Mocanu pe Facebook.
Parti-pris între Lazăr și Kovesi
Ministrul Justiției a făcut referiri și la relația profesională cu procurorul general Augustin Lazăr și a apreciat că acesta a a vut un partipris cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, din cauza căruia a „închis ochii” la modul cum s-au făcut evaluările și cu numărul de achitări la numărul de trimiși în judecată. „Eu le-am spus chiar în raportul de evaluare a doamnei Kovesi că este greșit. Zice: Da, dar e pe regulament. Și ce mă interesează pe mine că e în regulament? Că și regulamentul poate fi greșit. (...) Dânșii spun așa, instituțiile, structurile Ministerului Public: anul 2017 - am trimis în judecată atâția inculpați, mai mult față de 2016 cu nu știu cât, iaca, am muncit mai mult. Practic, nu trebuie să ai mai mulți trimiși în judecată. Să ai mai puțini, cu prevenție mai bună. După care al doilea parametru zi e: în 201 7 au fost achitați atâți, ceea ce înseamnă o scădere și, iaca, activitateae mai bună. Dar raportează numărul achitaților din 2017 la numărul trimișilor în judecată din 2017. Este greșit în opinia mea pentru că numărul achitaților nu îl raportezi la numărul trimișilor, că achitații ăștia nu au ca bază 2017. Achitații din 2017 au fost trmiși în judecată în anii pr ecedenți, poate cu mult în urmă. Procurorul general îmi spunea: Da, dar așa e regulamentul. Bun, dar eu spun că nu e bun regulamentul, că nu poți să te raportezi, să spui de achitații de anul ăsta – au fost trimiși în judecată acum 5 ani – la trimișii în judecată de anul ăsta. Adică baza și cu referința trebuie să aibă același fundament. Eu nu cred că dânsul nu știa prevederile legii, nu știa raportul dintre un regulament și o lege. A fost așa un parti-pris de susținere a doamnei Kovesi”, a afirmat Toader. Ministrul a adăugat că nu est e firesc ca între cei doi procurori să fi fost înțelegeri.
Procurori, paranghelii și ambasade
Toader a spus că în zilele următoare va a vea o discuție cu procurorii. Inclusiv în ceea ce privește prezența acestora la sediile amb asadelor. „Voi încerca să-i invit la Ministerul Justiției, să întreb cât de normal este ca un procuror-șef să se ducă la o ambasadă că l-a chemat nu știu care ambasador, l-a invitat să-l, mă rog, felicite pentru faptul că a fost soare astăzi și n-a plouat. Ideea este următoarea: procurorul colaborează pe linie, pe orizontală, cu structurile aferente dintr-un stat, cu procurorii din America, din, știu eu, din Statele Unite, din ranța. Ambasadorii colaborează și se coordonează cu ministrul de Externe, nu cu procurorii. Și îi voi întreba: Domn’e, aveți reprezentativitatea aceasta a relațiilor externe? Categoric că nu o au”, a declarat ministrul Justiției. Toader a adăugat că știe răspunsul, că vor spune că au mers ca persoane fizice, nu în demnitatea pe care o îndeplinesc. Toader nu agreează această explicație deoarece dacă nu ar fi a vut funcția nu erau invitați. „Și apoi nu poți să spui că 8 ore la serviciu ești demnitar și după aceea, în afara programului, ești un om ca oricare, fără constrângerile funcției”, a precizat ministrul. Tudorel Toader a mai spus despre procurorul eneral că se află într -o evaluare continuă și a fost evaziv când a răspuns dacă va trece sau nu testul. „Există noțiunea de formare continuă, că toți avem nevoie să învățăm pe pacursul activității profesionale, să fim în acord cu legislația, cu evoluțiile științifice ș.a.m. d. Deci o formare profesională continuă și o evaluare profesională continuă”, a concluzionat Tudorel Toader.