Editura Evenimentul si Capital

Călugărul Iosif a lăsat grea o profesoară! Aşa a apărut pe lume primul copil al marelui poet Tudor Arghezi

Autor: | | 1 Comentarii | 28272 Vizualizari

Născut la 21 mai 1880 la București dintr-o familie provenită din Târgu Cărbunești și trecut în neființă la 14 iulie 1967, Ion N. Theodorescu, alias Tudor Arghezi, deschide sau ar trebui să deschidă, grație dimensiunii sale culturale, orice început de vară (literară). Iată-l pomenit mai jos, într-unul dintre cele mai strălucite portrete ale criticii românești!

Patriarh răspopit al literaturii noastre și singurul poet român înmormântat cu onoruri de șef de stat, Tudor Arghezi a împlinit în ultima săptămână a acestei primăveri abia trecute 139 de ani.

Tatăl mondializatului Eli Lotar și al personajelor din Cartea cu jucării (de departe cel mai bun scriitor autohton al paternității domestice), nașul literar și descoperitorul lui Urmuz, și-a întemeiat reședința și domeniul idilic de la Mărțișor între Cimitirul Bellu și Închisoarea Văcărești. Prieten și afin „gorjean” al lui Brâncuși, pupilul lui Macedonski a rămas, toată viața, atașat de comilitonii Cocea și Galaction, iar lui Al. Bogdan-Pitești i-a păstrat veșnică recunoștință - apreciază criticul literar Paul Cernat.

A debutat la 47 de ani

Proprietarul papagalului Coco și directorul celei mai influente reviste liliputane, Bilete de papagal, unde s-a afirmat floarea cea vestită a ultramodernismului poetic interbelic, Ion N. Theodorescu a fost (și) un rival al lui Ion Barbu (inclusiv în pasiunea pentru câini, a făcut din flocosul Zdreanță - 1942-1958 - cel mai popular câine al literaturii române). Poet, prozator, pamfletar și tabletist de superclasă, maestru al potrivirii cuvintelor și sabotor al tuturor clieșeelor, a fost, de la început, și un mare prieten al radioului public, genitor al unei „radioestetici” de uz personal - evidențiază Paul Cernat.

Arghezi a debutat editorial la 47 de ani cu un „Testament” (după un debut efectiv la 16 ani) și a excelat, deopotrivă, în apocaliptic și miniatural, în blesteme lirice și giumbușlucuri artizanale. Eugen Lovinescu, care l-a privit multă vreme chiorâș și pe la al cărui cenaclu n-a trecut din ambiț, a avut în el un concurent inclasabil în lansarea de tineri poeți. Toate „partidele” literare, de la moderniști și tradiționaliști la avangardiști și... restul, l-au revendicat, dar nu s-a „dat”, cu adevărat, pe mâna nimănui.

Canonizat de amicul Dej

Galopul de cuvinte nu l-a făcut pe Paul Cernat să-și piardă suflul: „Nicolae Iorga, eliberatorul său din 1919, l-a vrut băgat la pușcărie, dar Carol al IIlea (curtat de Tudor Arghezi) l-a salvat. „Colaboraționist” filogerman în Primul Război Mondial, a ajuns prizonier în lagăr în cel de-al Doilea Război Mondial din cauza antinazismului din pamfletul Baroane!; ulterior, poetul ținut în carantină de staliniști - ca „poet putrefact” - timp de 6 ani, va fi recuperat și canonizat ca nimeni altul de vechiul amic Dej”.

Ultimele tușe cernatiene: „La adânci bătrânețe, Arghezi a devenit cel mai popular personaj de bancuri cu scriitori. Greu traductibil, baudelairianul-swiftianul ieșit din mantaua lui Dosoftei și Anton Pann a smuls, totuși, un Premiu Herder pe ultima sută de metri. Prin anul 2000, a intrat chiar și în versurile hip hop-ului autohton. «Singur și pieziș», versatil cât încape, cinic și sceptic universal din idealism contrariat, maestru suprem al «scrisului pe dedesubt» încă din timpul uceniciei sale de călugăr la Cernica, l-a făcut pe un scriitor de top (nu spui cine, persoană importantă) să afirme că «pe lângă el, suntem toți niște puțoi obraznici». Subscriu”.

Arghezi „secret”

În arhiva de la Arad a lui Baruțiu și Doina Arghezi există un număr dificil calculabil de poeme inedite a căror editare ar fi, apreciază Paul Cernat, mai mult decât un eveniment. „Câte lucruri ar mai fi de adăugat despre un Arghezi «secret», canonic și anticanonic, oficial și subversiv, clerical și anticlerical, filo- și antigerman, anti- și filocomunist, tradiționalist și (ultra)modernist, maestru al literaturii carcerale precomuniste și al literaturii esopice, artist incomparabil al copilăriei, paternității, bătrâneții și universului animalier!”, se entuziasmează Cernat.

Viață de roman

Și pe bună dreptate, pentru că viaţa lui Arghezi, înainte de a se aşeza la casa sa, la Mărţişor, împreună cu soţia Paraschiva şi cei doi copii, Mitzura şi Baruţu, a fost una demnă de roman, Arghezi fiind, pe rând, un tânăr fără studii liceale încheiate, călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica, diacon, muncitor în străinătate ca bijutier şi ceasornicar, deţinut în două rânduri din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist şi deţinător al unui copil ilegitim, pe nume Eliazar Lotar Teodorescu. Interesant, nu?

SOCANT! IUBITA unui jucator, BATUTA pe stadion! Primele IMAGINI

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI