Bruxelles-ul a sperat până în ultima clipă într-o răsturnare de situație la Praga. Dar surpriza nu a apărut: euroscepticul Milos Zeman a câștigat alegerile prezidențiale în fața pro-europeanului Jiri Drahos la o diferență de numai 150.000 de voturi

Sâmbătă seara, când televiziunile au anunțat rezultatele exit-poll-urilor, strigătele de „Trăiască Zeman!” au izbucnit în Top Hotel de la periferia capitalei Cehiei, sediul de campanie al președintelui în exercițiu. „Aceasta este ultima mea victorie”, le-a spus Milos Zeman susținătorilor săi extaziați. Politicianul eurosceptic și antimigrație în vârstă de 73 de ani a fost flancat pe scenă de soția sa, de fiică și de câțiva apropiați, inclusiv Tomio Okamura, liderul formațiunii naționaliste SPD.

Okamura, al cărui tată japonez s-a căsătorit cu o cehoaică, este un aliat - cheie al lui Zeman în bătălia ideologică împotriva federalizării și islamizării Europei.

„În următorul meu mandat, vreau să fiu mai puțin arogant și mai smerit”, le-a spus Zeman simpatizanților săi, precizând totuși că este greu de crezut ca aceia care nu îl simpatizează să își schimbe sentimentele față de el. Cel poreclit „Trump al Europei” a afirmat că va lupta în schimb pentru o „cetățenie activă”, care să ducă la o putere mai mare a oamenilor obișnuiți de a influența politica și societatea. Aceasta, deoarece, a spus Zeman, „unii ziariști și politicieni” au cu mult mai puțină inteligență decât „oamenii de rând”.

În cealaltă parte a orașului, la Congres Centre, sediul de campanie al contra-candidatului Jiri Drahos, atmosfera a fost mai degrabă de sărbătoare decât tristă. Aplauze și urale au marcat urcarea pe scenă a celui căruia i-a lipsit ceva mai mult de un procent pentru a câștiga.

„Nu am câștigat, dar nu suntem înfrânți”, le-a spus suporterilor profesorul universitar pro-european de 68 de ani. „Energia creată în această campanie va continua să existe.” Aplauzele s-au întețit când fizicianul chimist (la fel ca Merkel) a anunțat că nu are de gând să se retragă. „Voi continua”, a strigat el audienței, ceea ce a ridicat semne de întrebare și speculații.

Numeroase voci, mai ales din tabăra pro-europeană, șiau exprimat îndoiala că Milos Zeman ar putea să își ducă mandatul până la capăt. Faptul că acesta suferă de diabet tip 2 și merge cu greutate, folosindu-se de un baston, a dat apă la moară speculațiilor.

FOTO: Milos Zeman (al 2-lea din stg.) alături de președinții Poloniei - Andrzej Duda, Ungariei - Janos Ader și Slovaciei - Andrej Kiska, liderii grupului Vișegrad

„Musulmanii sunt imposibil de integrat în Europa”

Doar 150.000 de voturi l-au despărțit pe Jiri Drahos de victoria pentru care Bruxelles-ul i-a ținut pumnii. Pe bună dreptate: spre deosebire de challengerul său, Milos Zeman este un adversar categoric al cedării de suveranitate națională în favoarea UE, al imigrației musulmane și al cotelor obligatorii de refugiați. „Musulmanii sunt imposibil de integrat în Europa”, afirma Zeman într-un interviu din ianuarie 2016, care a stârnit frisoane la Bruxelles.

„(Musulmanii) să-și păstreze cultura în țările lor, să nu o aducă în Europa, altfel lucrurile vor ajunge ca la Köln”, referire la valul de abuzuri sexuale și hărțuiri din noaptea de Anul Nou 2016. „Le vom lipsi pe femei de frumusețea lor, pentru că vor trebui să se acopere din cap până în picioare”, adăuga Zeman, numind intrarea a peste un milion de imigranți în Europa „o invazie organizată”.

Cehia, asemenea colegelor sale din Grupul Vișegrad, Polonia și Ungaria, refuză cotele obligatorii de imigranți și a fost amenințată de Comisia Europeană că va fi dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție. Din cei 2000 de imigranți pe care trebuia să-i primească, Praga a acceptat numai 12.

Fostul și actualul președinte ceh se pronunță pentru o reîncălzire a relațiilor cu Vladimir Putin, afirmând că anexarea Crimeii de către Rusia este ireversibilă și opunându-se sancțiunilor la adresa Moscovei.

De asemenea, Zeman a salutat anunțul lui Trump privind Ierusalimul și a criticat Bruxelles-ul pe această temă: „Liderii UE, niște lași, fac tot ce pot pentru ca mișcarea teroristă pro-palestiniană să câștige supremația în fața mișcării pro-israeliene.”

Același Zeman este cât se poate de incorect politic, el nesfiindu-se să fumeze în locuri publice. În 2013, de pildă, când a câștigat primul mandat de președinte, el i-a cerut directorului televiziunii cehe să-i aducă o scrumieră, deși fumatul era interzis în clădire. Și astfel de exemple sunt numeroase.

Tandemul de eurosceptici

Deși puterile constituționale ale președintelui Cehiei nu sunt mari, acesta are totuși prerogativa desemnării premierului. Pe 16 ianuarie, guvernul condus de euroscepticul Andrej Babis nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului și a demisionat. Cu toate acestea, săptămâna trecută, Zeman l-a însărcinat din nou pe Babis cu formarea guvernului, afirmând că îi va lăsa suficient timp pentru a-și găsi aliați.

Babis, un miliardar de 63 de ani, acuzat de fraudă cu fonduri europene, a fost unul dintre cei mai puternici sprijinitori al lui Zeman în campania electorală. Dacă Babis nu va reuși să obțină votul de învestitură pentru noua sa echipă guvernamentală, atunci misiunea desemnării unui nou prim-ministru îi va reveni președintelui Parlamentului. Acesta este, ca și Babis, membru al formațiunii eurosceptice și anti-imigrație ANO („Da”).