Curtea Supremă a SUA examinează refuzul lui Donald Trump de a-și livra documentele financiare în fața Congresului și a unui procuror din New York, în numele unei viziuni foarte ample asupra imunității sale prezidențiale.

Audierile părților se fac prin teleconferință, o procedură excepțională legată de măsurile de protecție împotriva pandemiei Covid-19 care afectează grav Statele Unite.

Decizia celor nouă judecători, așteptată până la sfârșitul lunii iunie, va ridica poate vălul, înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie, cu privire la afacerile lui Donald Trump, care, spre deosebire de toți predecesorii săi din anii ’70, refuză să-și publice declarațiile de impozit.

Miliardarul republican, candidat pentru un al doilea mandat, a făcut din avere un argument de campanie, dar lipsa sa de transparență alimentează speculațiile cu privire la dimensiunea averii sale, asupra relațiilor sale cu autoritățile fiscale sau asupra potențialelor conflicte de interese.

Dincolo de această miză pentru Donald Trump, decizia înaltei instanțe va avea, de asemenea, implicații profunde pe termen lung pentru echilibrul de putere din Statele Unite.

Avocații lui Trump susțin că președintele țării se bucură de imunitate totală în timpul exercitării mandatului său și că aceasta este necesară pentru ca liderul de la Casa Albă să se poată concentra asupra activității sale fără a fi „hărțuit” de procurori sau parlamentari.

Prin urmare, ei au mers în instanță pentru a împiedica fosta firmă de contabilitate a miliardarului, cabinetul Mazars, și băncile Deutsche Bank și Capital One să transmită o serie întreagă de documente financiare, referitoare la afacerile sale din 2011 până în 2018, solicitate de comisiile Congresului și de un procuror din Manhattan.

Instanțele au respins argumentele lor în primă instanță și apoi în apel. Dacă Curtea Supremă, care are doi judecători numiți de Donald Trump, nu s-ar fi ocupat de dosar, cabinetul Mazars și băncile Deutsche Bank și Capital One ar fi trebuit să-și prezinte arhivele, scrie Le Point.

În aprilie 2019, un procuror newyorkez a cerut firmei de contabilitate Mazars să-i furnizeze declaraţiile de impozit din ultimii opt ani, între anii 2011 şi 2018, în cadrul unei anchete desfăşurate cu privire la o plată efectuată către actriţa porno Stormy Daniels, scrie Agerpres.

Această plată, destinată să cumpere tăcerea tinerei femei asupra unei presupuse legături cu miliardarul în timpul campaniei din 2016, ar putea să fi încălcat legile de finanţare a campaniei electorale.

În paralel, comisii ale Camerei Reprezentanţilor – unde democraţii sunt majoritari – au cerut toate o serie de documente financiare acoperind aceeaşi perioadă în interpelări adresate firmei Mazars, dar şi băncilor Deutsche Bank şi Capital One.

Preşedintele s-a opus în justiţie acestor cereri, dar tribunalele federale nu i-au dat dreptate în primă instanţă şi în apel. El s-a adresat atunci Curţii Supreme a SUA, remaniată profund după alegerea sa.