Dialog cu scântei între Moscova şi Bruxelles înaintea Summitului NATO.
Duelul declaraţiilor dintre NATO şi Rusia se intensifică pe măsură ce summitul de la Bucureşti se apropie. De câteva zile, ambele tabere „îşi condimentează“ mesajele cu avertismente voalate şi referiri la Războiul Rece, tensionând considerabil atmosfera dinaintea reuniunii din 2-4 aprilie.
Miza este extrem de mare, după cum recunoaşte însuşi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Potrivit AFP, el a subliniat faptul că succesul summitului depinde, în mare măsură, de reuniunea Consiliului NATO-Rusia Deocamdată, relaţiile sunt încordate. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că aşteptata extindere a NATO este „incompatibilă cu realităţile lumii contemporane“.
„Ameninţările sunt aceleaşi pentru noi toţi şi nu putem să luptăm împotriva lor decât comunicând, şi nu prin extinderea blocurilor moştenite din perioada Războiului Rece“, a declarat Lavrov. Rusia este ostilă includerii în Planul de acţiune pentru aderarea Georgiei şi a Ucrainei. „Retorică inutilă“ Replica NATO a venit chiar din partea lui Jaap de Hoop Scheffer, care a sugerat Rusiei, într-un interviu acordat „Financial Times“, să renunţe la „retorica inutilă“ îndreptată împotriva Occidentului. „Să încercăm să evităm retorica inutilă, de genul: «Vom lua drept ţinte ţările A, B sau C». Aceasta nu doar că nu ajută, dar mă şi face să mă gândesc la o perioadă când exista un Zid al Berlinului şi o Cortină de Fier“, a spus Scheffer, făcând aluzie la unele declaraţii belicoase ale preşedintelui rus. „Volumul muzicii pe care o vom asculta săptămâna viitoare va depinde de tonul pe care preşedintele Putin îl va folosi la Consiliul NATO-Rusia“, a adăugat secretarul general. În timp ce Scheffer constată „rezultate pozitive“ după discuţiile NATOSUA pe tema instalării scutului antirachetă în ţări europene, divergenţele dintre oficialii de la Washington şi cei de la Moscova pe acest subiect persistă, recunosc responsabilii americani. UMĂR LA UMĂR Moscova oferă o cooperare condiţionată Neînţelegerile privind scutul american antirachetă şi extinderea Alianţei Nord- Atlantice nu au împiedicat însă Rusia să facă o propunere interesantă aliaţilor. „Rusia cooperează cu ţările NATO în problema Afganistanului şi examinăm posibilitatea aprofundării acestei cooperă ri. Dar nu putem avea o cooperare deplină dacă nu luăm în considerare interesele legitime ale unora şi altora“, a precizat Aleksandr Gruşko, adjunctul şefului diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.
NATO ar vrea ca Rusia să-i pună la dispoziţie teritoriul şi spaţiul său aerian pentru livrarea tuturor echipamentelor necesare Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF), iar negocierile sunt în plină desfăşurare, precizează agenţia France Presse.
SONDAJ Europenii, împotriva scutului antirachetă! Europenii se opun ferm dislocării în Europa Centrală a sistemului american de apărare antirachetă, arată un studiu realizat de Harris Interactive şi publicat ieri, puţin înaintea Summitului NATO de la Bucureşti. Opoziţia este cel mai puternic exprimată în Germania (71% împotrivă, 19% pentru), în Spania (61% împotrivă, 19% pentru) şi în Franţa (58% pentru, 22% împotrivă). Majorităţi, dar relative, se înregistrează în Italia (49% împotrivă, 35% pentru) şi în Marea Britanie (40% împotrivă, 30% pentru).
În Statele Unite, doar 25% dintre subiecţi s-au opus, 49% fiind pentru dislocarea controversatului scut. Pe de altă parte, europenii agreează ideea unui scut antirachetă comun NATO-Rusia (propunerea Moscovei): 59% dintre subiecţii intervievaţi în Italia, 49% - în Spania şi 36% - în Franţa. Subiectul va fi abordat de preşedintele rus Vladimir Putin la lucrările Consiliului NATORusia din 4 aprilie, de la Bucureşti, dar şi pe timpul unei întrevederi bilaterale pe care o va avea după aceea cu omologul său american, George W. Bush, la Soci. Susţinere pentru „integrarea“ Franţei Pe de altă parte, ideea unei reveniri a Franţei în structurile de comandă ale Alianţei, susţinută de preşedintele francez Nicholas Sarkozy, este aprobată de o slabă majoritate a cetăţenilor francezi: doar 38% (34% sunt împotrivă, iar 28% se abţin). În schimb, reintegrarea Franţei este privită pozitiv de alţi europeni (61% dintre germani, 47% dintre britanici sau 62% dintre italieni), precum şi de americani (49%). (Constantin Vlad) GATA DE ADERARE Nerăbdare în Croaţia, Albania şi Macedonia Cu prilejul Summitului NATO de la Bucureşti, Croaţia, Macedonia şi Albania speră să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, care astfel se va extinde şi mai mult în Europa de Est. Toate cele trei ţări privesc aderarea la NATO ca pe o recunoaştere a maturităţii politice, a responsabilităţii lor militare, precum şi ca pe o acceptare ca parteneri egali de către puterile occidentale. Aderarea la NATO „ar fi, de asemenea, utilă şi pentru eforturile noastre de a deveni membri ai UE, dat fiind că toate statele care au fost primite în Uniune au devenit mai întâi membre ale Alianţei“, a apreciat premierul croat Ivo Sanader. Într-o regiune unde rănile războiului în urma căruia s-a destrămat Iugoslavia sunt încă vizibile, aderarea la NATO mai poate însemna şi o garanţie durabilă a independenţei. În căutarea unei garanţii pentru integritate teritorială Şi în Albania lucrurile arată radical diferit faţă de vremea în care dictatorul albanez Enver Hodja a înţesat câmpurile cu cazemate şi viile cu araci din fier ascuţiţi, pentru a se proteja de un eventual atac aerian al NATO.
Sentimentele anti-Alianţă s-au risipt, mai ales în urma intervenţiei aliate în Kosovo. Şi şeful diplomaţiei macedonene, Antonio Milososki, este de părere că aderarea la NATO va aduce ţării sale „consolidarea stabilităţii şi integrarea în UE“. Dacă Macedonia se va împiedica undeva pe drumul integrării europene, aceasta ar putea accentua tensiunile etnice, albanezii de aici având foarte aproape precedentul Kosovo. (Constantin Vlad)