Trebuie interzis Gauguin pentru incorectitudine politică?

„A venit momentul ca Gauguin să fie interzis?” Sub acest titlu șocant, New York Times pune în discuție moralitatea artistului și a operelor sale.

Articolul din ziarul american coincide cu deschiderea, la Național Gallery din Londra, a unei mari expoziții dedicate portretelor lui Paul Gauguin.

NY Times amintește de perioada în care artistul a trăit în Tahiti și de relațiile pe care le-a avut cu tinerele polineziene de 13 – 14 ani. Aceasta se întâmpla în perioada 1891 - 1893.

Din acest motiv, unii dintre criticii de artă de astăzi nu ezită să-l califice pe artist ca pedofil. De exemplu, Ashley Remer, co-fondatoare a muzeului online „girlmuseum”, care a fost contactată pe acest subiect de ziarul american.

Jurnalistul Dan Andronic, despre retragerea candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu : „S-a ajuns în cea mai proastă situație”

Rețeaua Coldea, noi înregistrări secrete! Realitatea Plus a făcut publice dovezile lui Cătălin Hideg

„Pentru a fi cinstită, era un pedofil arogant, orgolios și supraapreciat”, spune criticul feminist, care argumentează că dacă tablourile ar fi fost fotografii, ele nu ar fi fost niciodată acceptate.

„Criticii” de artă de azi par să nu aibă habar de diferența dintre artă și realitate.

Și Național Gallery și-a luat toate precauțiile pentru a nu-i irita prea tare pe apostolii corectitudinii politice. Tablourile lui Gauguin sunt însoțite de explicații care să le plaseze în context.

„Gauguin a avut relații sexuale cu fete tinere, căsătorindu-se cu două dintre ele, cu care a făcut copii”, arată una dintre aceste explicații. Alta sună astfel: „Nu există nici o îndoială că Gauguin a folosit poziția sa de occidental privilegiat pentru a profita de toate libertățile sexuale de care dispunea”.

New York Times amintește că la o expoziție similară care s-a ținut în Canada în primăvară, Național Gallery din Ottawa a vrut să evite un „limbaj nedelicat”, potrivit unei declarații a oficiului său de presă. Astfel, de exemplu, muzeul canadian s-a simțit dator să justifice titlul tabloului „Cap de sălbatic” , precizând că la vremea respectivă cuvinte ca „sălbatic” sau „barbar” erau mult mai des uzitate decât astăzi.

Și curatorea daneză Line Clausen Pedersen se pronunță pentru scoaterea la lumină a „părții întunecate a artistului”.

După cum stau lucrurile, zilele lui Gauguin ca artist prețuit sunt numărate. Să sperăm că punerea sa sub obroc nu va presupune și distrugerea operelor incorecte politic.