Transnistria: războiul lui Baba Vanga

Transnistria: războiul lui Baba Vanga

În această primăvară avem o recoltă bogată de fake news. Cică aviația SUA se pregătește să bombardeze Rusia, pornind cotit din România și survolând, nu se știe prea bine de ce, Republica Moldova. Iar pentru a nu avea de suferit, Transnistria se pregătește să ceară alipirea la Federația Rusă. Dar ce se întâmplă? Cât e adevăr, cât e provocare?

Trei promisiuni, trei eșecuri

La început, propaganda rusă chiar a funcționat: oamenii chiar au crezut că ”măreața victorie” de la Avdiivka poate fi comparată cu victoria de la Stalingrad. Apoi s-a găsit un blogger militar rus, “Murz”, care a postat pe canalul său Telegram (120.000 de urmăritori) că, din octombrie încoace, Armata rusă a pierdut 16.000 de militari și 300 de blindate pentru un orășel care, înainte de război, avea 30.000 de locuitori. Organele în drept l-au identificat pe numitul ”Murz” în persoana lui Andrei Morozov, care a fost sinucis prin spânzurare, a doua zi. Dar zvonurile defetiste n-au mai putut fi oprite.

Răul era făcut: prin provinciile Rusiei a pierit mult-puținul entuziasm pentru recrutarea voluntară, mai ales că pe rețelele lor de socializare circulă, mai nou, cifra de 180.000 morți.

Nici ”operațiunea specială Navalnîi” n-a mers conform planului de măsuri. Nici măcar vechiul tovarăș de drum, Viktor Orbán, n-a crezut versiunea că Navalnîi ar fi agent englez, care se întâlnește prin crâșme cu emisarii MI-6 și pune la cale lovituri de Stat la o halbă de bere ieftină! Iar ridicarea grăbită în gradul de general-colonel a locțiitorului pentru regim din cadrul Administrației Penitenciare ruse a fost considerată o asumare deschisă a asasinatului: lista de sancțiuni a fost completată cu șase paznici de închisoare, care l-au chinuit până i-au provocat moartea ”naturală”, la 47 de ani.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ungaria domnului Orbán s-a distanțat, a votat sancțiunile, a votat finanțarea, iar acum votează admiterea Suediei în NATO. Și Turcia domnului Erdogan s-a distanțat, a început să-și normalizeze relațiile cu NATO, iar acum furnizează muniție de artilerie. Nimeni nu dorește să fie alături de emisarii unui Regim cu mâinile pline de sânge, care se târguiește degradant pe cadavrul celui ucis. Sosit la Rio pentru summitul G20, ministrul de Externe, Lavrov, s-a trezit blocat în aeroport: Petrobras a refuzat să-i realimenteze avionul, un Il-96 cu însemnele Rusiei.

Și chiar atunci i-a apucat excesul de zel pe băieții de la Lubyanka. La Alicante, l-au lichidat pe Maxim Kuzminov, pilotul care în vara anului trecut a dezertat la ucraineni cu elicopter cu tot. Și acest asasinat a fost asumat oficial, domnul Medvedev comentând cu un rânjet: ”Pentru acest câine, o moarte de câine!” Rusia pregătește un val de asasinate în lumea întreagă? Occidentul răspunde cu o noi liste de sancțiuni. Iar domnul Mike Johnson se vede pus într-o situație neplăcută: un grup de politicieni republicani dorește, acum, să ia partea Ucrainei. A pornit o campanie îndreptată către aleșii republicani din Camera Reprezentanților, care nu par entuziasmați de seria de asasinate.

Și oficialitățile chineze au fost luate la întrebări de mass media: cum rămâne cu parteneriatul ăla, ”nelimitat”? Beijingul a invocat neamestecul în treburile interne – dar și-a marcat discret, precis nemulțumirea. Cunoscând foarte exact situația reală de la Moscova, incomodați și de inițiativa cu arma spațială, care i-ar lăsa și pe ei fără sateliți, chinezii au apăsat discret exact pe butonul care trebuie: patru bănci chineze refuză să mai deruleze operațiuni în yuani pe relația Rusia. Încă din ianuarie nu mai derulau plăți în dolari – acum, nici în monedă chineză. Toată teoria Kremlinului, că sancțiunile Occidentului vor fi compensate prin complezența Chinei, începe să se năruiască.

Vulnerabilitatea strategică

Așa cum scriam săptămâna trecută: ”măsurile active” ruse, prost croite, prost țintite, se dovedesc contraproductive. Neavând ce ”realizări mărețe” să prezinte electoratului, domnul Putin a renunțat la marcarea festivă a doi ani de la începutul ”operațiunii”.

În schimb, a ales să se plimbe cu bombardierul: poate se vor speria de data asta occidentalii? Președintele rus vestește astfel reluarea producției bombardierului strategic Tu-160: încă 50 de exemplare, în anii care vin: „Ponderea armelor și echipamentelor moderne în forțele nucleare strategice a ajuns deja la 95%”. Dar cârtitorii nu se lasă: echipamente moderne?! Tu-160, proiectat în 1972, e o copie a bombardierului american B-1A, a cărui construcție a fost sistată în SUA încă din 1977, în favoarea bombardierelor ”invizibile” B-2. Ba mai mult, golanii aceștia din Occident au comentat că americanii vor începe să scoată din uz aceste avioane în 2025 – chiar atunci când primele exemplare ale ”analogului” rusesc ”modernizat” vor intra în dotare!

Și asta n-a fost tot. A doua zi, mass media anunța doborârea, de către ucraineni, a încă unui avion-radar Beriev A-50U, deasupra Mării de Azov. La începutul războiului, Rusia avea 9 asemenea avioane, evaluate la 400 milioane $ bucata. Unul a fost avariat la sol și două doborâte – acum mai are numai 6. Dacă mai pierde o singură aeronavă, Rusia nu va mai putea asigura protecția permanentă, 24/7,  a frontierelor sale împotriva rachetelor de croazieră. Apărarea antiaeriană a Rusiei e pe punctul să devină strategic vulnerabilă.

Aflând, domnul Putin s-a supărat rău de tot și a ordonat Grupului de Forțe Ruse ca, până în ziua alegerilor, să elibereze complet Oblastul Luhansk! Dar una e să vrei, alta e să poți: în acest an primăvara s-a grăbit, peste câteva zile începe dezghețul, ”rasputița”, iar drumurile se for transforma în bălți de noroi, blocând orice mișcare de trupe. Reluarea pe scară mare a ofensivei se amână pentru luna mai...

Veste-bombă dinspre Nistru

Și tocmai când meteorologii îi dădeau această veste neplăcută, domnul Putin a mai primit o lovitură sub centură: Transnistria a început negocieri secrete cu Ucraina! Vreme de decenii, Transnistria a fost avanpost moscovit în coasta Republicii Moldova. Rusia a cheltuit miliarde furnizându-i gaz, energie electrică, cărbune și minereu de fier mai mult pe gratis: în 2023, livrările rusești au fost de 1,2 miliarde $ și au constat aproape în totalitate din resurse energetice. În plus, Transnistriei i s-a permis să devină placă turnantă a contrabandei. Lucrurile au început să se schimbe la 4 martie 2022: temându-se de un atac asupra Odessei, ucrainenii au detonat podul situat între localitățile Pavlivka și Pervomaisk, care făcea legătura dintre Tiraspol și portul Iliciovsk. Adio contrabandă!

Evident, asta a provocat nemulțumire față de agresiunea care a stricat afacerile. Moscova n-a ținut seama și, presată de lipsa de efective pe front, a înființat birouri de recrutare în Transnistria, sperând să adune mii de voluntari, ca în Cecenia. Planificatorii FSB ignorau un aspect esențial: cei 60% slavi dintre locuitorii Transnistriei se identifică azi mai curând ca ucraineni, nu ruși! Nu s-a prezentat niciun voluntar, să moară pentru cauza Kremlinului. Ba mai mult: când Moscova a început să facă presiuni, tinerii incorporabili din Transnistria au scos de prin sertare pașapoartele românești și au luat calea Apusului cel Blestemat!  

Fiindcă, de când a intrat în vigoare Acordul de liber schimb dintre UE și Republica Moldova, nu numai tineretul, ci și economia Transnistriei s-au reorientat spre ”Apusul cel Blestemat”: în 2023, Transnistria a ”exportat” spre R. Moldova mărfuri în valoare de 315 milioane $ (53% din exporturi), iar spre UE mărfuri de 190 milioane $ (32%). Federația Rusă a cumpărat marfă de abia 42 milioane Ș, mai puțin de 6% din valoarea exporturilor.

În toamna anului trecut, Moscova i-a pedepsit pe transnistreni: le-a tăiat gazul, banii și electricitatea. Combinatul siderurgic Râbnița, centrala electrică de la Cuciurgan au intrat în șomaj. Asta nu a făcut decât să intensifice migrația tineretului, punând totodată economia ”republicii” separatiste la cheremul Europei. Iar calea spre Europa trece prin Chișinău, care a profitat pentru a-și extinde suveranitatea vamală legitimă.

Iar acum câteva săptămâni, s-a întâmplat ceea ce era inevitabil: negocieri discrete Ucraina – Moldova – Tiraspol în vederea unei reglementări a situației de pe Nistru. Confruntați cu blocada de la frontiera poloneză, ucrainenii au nevoie de rețeaua feroviară din Transnistria pentru exportul de cereale spre porturile dunărene. Fiindcă rețeaua ferată moldovenească e în stare proastă: peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată, iar curând circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate din Republica Moldova va fi suspendată.

În schimb, în Transnistria, rețeaua feroviară a fost modernizată, fiind până mai deunăzi dedicată siderurgiei. Ambasadorul Păun Rogovei, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la București, a apărut la Tiraspol, fiind primit cu discretă bucurie de liderul separatist Vadim Krasnoselski. Bucurie discretă, fiindcă toți conducătorii de vârf ai regiunii separatiste sunt, în secret, și cetățeni ai Ucrainei: ”președintele” Krasnoselski, ”prim-ministrul” Aleksandr Rosenberg, și chiar ”ministrul de Externe” Vitali Ignatiev, considerat a fi în legătura FSB! În plus,  Viktor Gușan, proprietarul Concernului „Sheriff”, care controlează economia regiunii: toți au mai nou în buzunar pașapoarte ucrainene, ba chiar și proprietăți în Ucraina! Lor li s-a adresat ambasadorul Rogovei: „Orice cetățean al Ucrainei trebuie să înțeleagă că, în afară de drepturi, are obligații și responsabilități față de Statul său, iar pentru abateri de la prevederile legale există răspundere… Aș vrea ca acest lucru să fie bine înțeles de toți!” Iar zilele trecute, SBU, Serviciul Ucrainean de Securitate, i-a trimis o citație pretinsului „ministru de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, acuzat de „colaborare cu statul agresor și subminarea ordinii constituționale”.

”Președintele” Krasnoselski, ”prim-ministrul” Aleksandr Rosenberg, Ignatiev și Gușan au proprietăți de miliarde nu numai în Ucraina, ci și în UE. SBU îi poate trece pe Lista Neagră, le poate îngheța averile. Deja, exponenții regimului separatist de la Tiraspol nu mai pot ieși din Republica Moldova fără notificarea prealabilă și acordul autorităților de la Chișinău. Oleg Serebrian recunoaște deschis: „Presăm regiunea transnistreană pe anumite segmente să accepte voit sau nevoit regulile de joc ale Chișinăului”.

Și astfel ”s-a convenit” reluarea schimburilor economice cu Ucraina, dar în schimb Transnistria va aplica Acordul privind controlul comun la frontiera moldo-ucraineană: punctele vamale ucrainene, respectiv moldovenești, vor fi instalate la frontierele legitime ale Moldovei. ”Pentru a evita dubla vămuire”, transnistrenii au acceptat restabilirea parțială a suveranității Chișinăului, cu care acum se ceartă pe împărțirea sumelor din TVA.

Autoritățile de la Chișinău ar dori ca toate taxele achitate de firmele transnistrene să ajungă în bugetul național, nu în cel al regimului separatist: Parlamentul de la Chișinău a votat recent o lege care incriminează separatismul. Pentru a-și ameliora poziția de negociere, ”oficialitățile” de la Tiraspol au convocat, pentru 28 februarie, un ”Congres al deputaților de toate nivelurile”, ce va adopta o rezoluție privind inclusiv aceste sume. Chișinăul se pregătește să răspundă prin modificarea mecanismului de înmatriculare a vehiculelor cu plăcuțe transnistrene și de admitere în trafic a șoferilor cu permise de conducere de Tiraspol, care ar putea da din nou examen! Jocul e fără menajamente.

Ofensiva ”Baba Vanga”

Vestea negocierilor, anunțată de ministrul Reintegrării, Oleg Serebrian, a căzut ca un trăsnet la Moscova: Rusia se teme că depozitul de muniție de la Cobasna, cel mai mare din Europa, ar putea ajunge la dispoziția ucrainenilor, în condițiile în care Moscova nu are posibilitatea să intervină militar pe Nistru.

Pe teritoriul Transnistriei se află ilegal aproximativ 1.500 de soldați, în principiu ”ruși” – dar de fapt recrutați local și care se consideră din ce în ce mai ucraineni, după exemplul liderilor așa-zisei ”republici”. Cât despre cadre – circa 100 – da, sunt cetățeni ruși, dar soldele sunt plătite de patronul „Sheriff”, cetățean ucrainean. Deci Kremlinul este în prezent constrâns să recurgă la mijloace subversive pentru a-și menține interesele la Tiraspol.  Iar Direcția Generală 5 a FSB a demarat, sub pseudonimul ”Gojureu”, o amplă acțiune de fake news pe Internet, vizând Republica Moldova și România: faimoasa campanie ”Vanga”, care a costat 200.000$. Poza răposatei vrăjitoare e suprapusă peste o hartă ”prelucrată” a R. Moldova: ”Țara asta nu va exista! Noua distribuție a teritoriilor pe harta lumii.”

De ce oare România și R. Moldova nu vor mai exista, așa cum ne vestește de dincolo de mormânt vrăjitoarea recrutată de FSB? Păi fiindcă Occidentul dușmănos vrea ”atragerea R. Moldova în război”!  Iar pentru a acredita acest slogan delirant, sute de pagini false de Facebook distribuie fake news grosolane de genul „NATO construiește o bază pentru portavioane pe Dunăre,

o bază de submarine atomice pe râul Nistru și o bază lângă Chișinău, pentru desfășurarea a 100 de laboratoare de război bacteriologic”; „Maia Sandu a aprobat ca avioanele U.S. Air Force, decolate din România, precum și avioanele U.S. Navy, de pe portavioanele americane ancorate la Tulcea și Chilia, să survoleze R. Moldova pentru a bombarda Rusia”. Da zău, chiar așa: la Portița peste grind se lărgește șenalul, ca să bage americanii trei portavioane nucleare pe Lacul Razelm! Și două-trei submarine pe Lacul Herăstrău, pe care azi-mâine le va dibui Baba Vanga!

Văzând că asemenea bazaconii nu conving pe nimeni, inițiatorii au fost nevoiți să scoată la înaintare pe influencerul veteran Vladimir Dachi, liderul Partidului ”NOI”. Dânsul a publicat în februarie, pe pagina sa de Facebook, un ”document” fals, pasă-mi-te corespondența dintre ministerele de externe ale Ucrainei și R. Moldova. Falsul menționează că „președinta R. Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy au ajuns la acorduri de principiu cu privire la posibilitatea ca Ucraina să utilizeze spațiul aerian al R. Moldova”. Când am văzut ”documentul”, era să mor de râs.

”Aranjamentul strategic secret” România – Ucraina- R. Moldova e înșirat pe o foaie de hârtie fără clasificare (nici măcar ”nesecret”!), fără număr de copii, fără RL și fără număr de înregistrare, Ministerul de Externe vorbind în numele Statului Major General al Armatei! Dându-și seama că asemenea copilării nu pot păcăli decât cel mult copii de grădiniță, spionajul rusesc a trecut la un nivel superior, inventând un congres separatist.

Rezoluția-fantomă

Noua operațiune a fost pusă la punct ceva mai îngrijit. A fost contactat Ghenadie Ciorbă, opozant declarat al liderului separatist Vadim Krasnoselski, și i s-au plasat materiale din care rezulta că, la 28 februarie, ”Congresul deputaților de toate nivelurile” ar urma să transmită Moscovei cererea de anexare a Transnistriei la Rusia. Iar la 29 februarie, dl. Putin ar urma să anunțe în fața Adunării Federale validarea cererii, împlinindu-și amenințarea că „Moldova va fi o nouă Ucraina”. Reacția domnului Ciorbă la această provocare a fost negativă și extrem de critică față de liderul separatist Krasnoselski.

Dânsul e un personaj politic secundar dintr-o regiune îndepărtată, dar în mod ciudat reacția sa a fost imediat și amplu mediatizată de publicația Kommersant, una dintre cele mai influente din Rusia: „Pe parcursul celor 34 de ani de existență a Transnistriei, congresul deputaților de toate nivelurile s-a întrunit doar de șase ori. Un congres la fel de important a avut loc în martie 2006. Declarația sa finală conținea un apel către Duma de Stat a Rusiei cu solicitarea de a iniția recunoașterea independenței Transnistriei.”

Neliniștea creată de această ”veste” a fost amplificată, folosind drept răspândac pe fugarul Ilan Șor și cele peste 100 de pagini false Facebook întreținute de acesta. Valul de fake news a ajuns la Kiev, de unde Andrii Iusov, purtătorul de cuvânt al GUR (versiunea ucraineană a GRU) a dezmințit ”știrea”.

Totuși, zvonurile provocatoare privind reizbucnirea războiului în Transnistria au împânzit România, Republica Moldova și Ucraina. Mai nou, ”drone lansate din Transnistria atacă diferite regiuni ale Ucrainei!” Iar la noi, așa nitam-nisam, persoane aflate sub influența unor exponenți ai intereselor Moscovei au lansat ideea că ar fi cazul să intervenim cu trupe dincolo de Prut, pe ideea că ”Moldova e România” și ”Republica Moldova nu există” (!). Am oferi, astfel, dovada flagrantă a acelui ipotetic ”imperialism românesc” pe care de un secol Kremlinul se tot chinuie să-l inventeze.

Am răspuns pe larg acestor alegații, la METROPOLA TV ( AICI) și NOUA TV ( AICI). Asemenea scenarii delirante nu merită să revin, scopul lor fiind evident: bruierea negocierilor România – Ucraina – Transnistria – R. Moldova în scopul normalizării relațiilor și restaurării pașnice, prin dialog, a suveranității R. Moldova asupra așa-zisei ”republici”.

Nu!

Până acum, Direcția generală 5 a investit sute de mii de dolari în crearea și răspândirea acestei zvonistici. Nu va abandona ușor investiția făcută, e de așteptat să continue să ne bombardeze cu noi zvonuri apocaliptice privind Transnistria. Dar nu, Armata română  nu va ocupa Chișinăul și nici portavioanele americane nu vor ancora pe Dunăre. Iar electoratul din R. Moldova își va da seama că această avalanșă de minciuni încearcă să tulbure atmosfera, în pragul unui an foarte important: alegerile prezidențiale, referendumul și  începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Kremlinul ar dori ca un mankurt să câștige alegerile prezidențiale, pentru a anula rezultatele referendumului, pentru a bloca aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Nu va fi să fie.

Editorialul poate fi urmărit AICI