Cum doresc ungurii să pună mâna pe Transilvania. Procentul deținut a ajuns la 30%

Cum doresc ungurii să pună mâna pe Transilvania. Procentul deținut a ajuns la 30% Transilvania. Sursa foto: dreamstime.com

Îngrijorări deosebite pentru pericolul pe care îl reprezintă pierderea integrală a Transilvaniei. Un reputat specialist român în drept privat a adus din nou în discuție subiectul retrocedărilor masive și ilegale din Transilvania în ultimii ani. Specialistul afirmă că 30% din proprietățile funciare ale Transilvaniei aparțin cetățenilor din Ungaria.

Un reputat specialist în drept privat,fost judecător, avocatul Ioan Sabău Pop este profesor la Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş, membru al Curţii Internaţionale de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Industrie şi Comerţ a României. Acesta ne atrage atenția, din nou, asupra unei realități terifiante, relatează Evenimentul Zilei de Transilvania.

Retrocedările masive și ilegale sunt un pericol la adresa integrității României, susține specialistul în drept privat

Ioan Sabău Pop avertizează asupra pericolului de a pierde, integral Transilvania, după retrocedările masive și ilegale în ultimii ani. Avocatul a semnalat un abuz fără precedent în materia retrocedărilor, cu restituiri duble făcute în favoarea cetățenilor maghiari. Actualmente, afirmă avocatul, 30% din proprietățile funciare ale Transilvaniei aparțin cetățenilor din Ungaria. Fapt revoltător, în pădurile din zonă au fost puse chiar bariere care interzic accesul.

„Atunci când s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar, prin Tratatul de la Trianon, cetățenilor acestui imperiu li oferit posibilitatea de a opta pentru una dintre cetățeniile statelor succesoare. Grofii, baronii, conții, marii latifundiari maghiari oricum nu stăteau în Transilvania, veneau aici numai să-și culeagă roadele. Dintre aceștia, peste 90% au optat pentru cetățenia ungară și au plecat, iar din acest motiv li se spune optanți unguri. În 1921 statul român a emis Legea reformei agrare, care dispunea exproprierea marilor latifundiari, în special a celor unguri și a celor plecați.

Ne puteți urmări și pe Google News

Optanții au fost despăgubiți în epocă de pierderile suferite, mai spune specialistul în drept privat

Legea a fost atacată la forurile internaționale și, în urma Arbitrajului de la Paris, România a plătit despăgubiri pentru expropierile efectuate împotriva optanților, și chiar 10% în plus. Ungaria trebuia să plătească 87 milioane de dolari despăgubiri de război statului român, iar statul român a renunțat la acești bani, cu condiția ca optanții unguri să fie plătiți din această sumă. În afară de acești bani, statul român a mai făcut plăți periodice către optanții unguri, echivalentul a 4,48 tone de aur. Apoi, după 1990, urmașii optanților au venit să revendice pământurile plătite deja de statul român”, a declarat  Ioan Sabău Pop.

Tratatul de la Trianon prevedea fără posibilitatea altor interpretări că Ungaria trebuie să predea României toate arhivele istorice și de proprietate. Această obligație însă nu a fost îndeplinită nici până în zilele noastre, arată avocatul.

„Statul român  a neglijat, după al Doilea Război Mondial, ridicarea și conservarea arhivelor din Ungaria, precum și presiunile pentru predarea lor. Cărțile funciare au fost duse de către optanți și de către stăpânitorii Transilvaniei de la 1919 și 1920 în străinătate și atunci există o problemă juridică foarte interesantă și anume faptul că proprietar este considerat acela care este scris ultimul în cartea funciară. Și așa a ajuns ca statul român să restituie ceea ce plătise deja, când unguri din a treia și a patra generație au început să vină în România să revendice pământurile, bazându-se pe cărțile funciare”,  a mai precizat avocatul Sabău Pop.

30% din proprietățile funciare ale Transilvaniei nu mai sunt ale României

”La momentul acesta, în județele din Transilvania, pe care le cunosc foarte bine, au început să apară bariere în păduri restituite fără drept. În județele Mureș și Harghita s-au restituit în jur de 70.000 de hectare de păduri, pășuni și terenuri agricole. Mari suprafețe de pădure, de pășune și de terenuri agricole, în special în zone strategice, cum sunt Munții Apuseni, în Covasna, în Harghita și în Mureș, unde sunt niște interese de strategie și de apărare națională, nu mai sunt ale românilor, ceea ce este foarte grav”, a mai afirmat Ioan Sabău Pop.