Transalpina: ghidul turistic complet. Cât costă să mănânci, să te relaxezi şi să te distrezi pe acoperişul României | VIDEO

Interesul foarte mare de care s-a bucurat subiectul "Transalpina", de săptămâna trecută, din "Evenimentul zilei", ne-a determinat să revenim cu informaţii detaliate privind condiţiile pe care le oferă una dintre noile minuni ale României

Pe unele hărţi, Transalpina este marcată ca întinzându-se de la Novaci (judeţul Gorj) prin Rânca, Obârşia Lotrului, apoi spre Sălişte (judeţul Sibiu), după ce taie colţul Nord-vestic al judeţului Vâlcea.

Pe alte hărţi, traseul oficial al Transalpinei, de la Şuşag (judeţul Alba), nu coboară spre spre Sălişte, ci spre Sebeş (judeţul Alba), în această variantă, lungimea totală a şoselei fiind de 140 de kilometri.

Infograf: Gabriel Spanache Oricum, porţiunea spectaculoasă a drumului se află între Obârşia Lotrului (judeţul Vâlcea) şi staţiunea gorjeană Rânca, prezentă pe ambele "variante" ale hărţilor care se referă la drumul ce este acum asfaltat pe 98% din lungimea sa, toate lucrările urmând a fi terminate spre finele anului viitor. Cum ajungi pe Transalpina

Singura modalitate de acces spre Transalpina este cea rutieră. Dacă vii din Banat sau din jumătatea vestică vestică a Ardealului, cea mai uşoară variantă spre Transalpina este cea prin Sebeş. Pentru cealaltă jumătate a Ardealului, varianta prin Sibiu - Sălişte pare mai scurtă. Dinspre Bucureşti, spre Transalpina, se merge direct prin Râmnicu Vâlcea.

Din acest oraş mai departe se pot alege două variante: cea prin Brezoi şi Voineasa, pentru cei care vor să ajungă mai întâi la Obârşia Lotrului (cu menţiunea că de la Voineasa în sus, pe 24 de kilometri, asfaltul este vechi, cu denivelări şi gropi), sau cea prin Horezu. Cei care doresc să scurteze drumul prin Petroşani şi Petrila, pe Valea Jiului, sunt sfătuiţi să se aventureze doar dacă dispun de maşini cu garda la sol ridicată. Pe 20 de kilometri această rută este aproape impracticabilă cu autoturisme obişnuite. Cazare

Cele mai multe variante pentru cazare se află în Rânca, staţiune care dispune de aproape 5.000 de locuri pentru turişti, dispersate în trei hoteluri (unul de patru stele, celelalte de trei stele) şi peste 400 de pensiuni şi case de vacanţă cu regim turistic. Tarifele de cazare practicate aici pleacă de la 20 de lei, pentru o persoană, pe noapte, şi ajung la 150 de lei, în funcţie de categoria unităţii turistice. Preţul mediu de cazare la o pensiune de trei margarete este însă de 50 de lei pe noapte, iar pentru o zi cu pensiune completă se mai adaugă 60-100 de lei, de persoană.

Cine doreşte să se cazeze la celălalt capăt al porţiunii spectaculoase a Transalpinei, adică aproape de Obârşia Lotrului, are la dispoziţie variante mult mai puţine (dacă se exclude posibilitatea găsirii unei cazări în staţiunea Voineasa). Pensiunile de pe malul lacului Oaşa cer, în medie, 120 de lei pentru o cameră dublă pe noapte. Cam aceleaşi tarife sunt practicate şi de cele câteva pensiuni din Obârşia Lotrului.

Există însă şi o variantă extrem de ieftină: Cabana Şureanu (aflată în administrarea MApN), situată la vest de lacul Oaşa, la 18 km distanţă, unde un pat costă doar 7 lei pe noapte. Asta dacă sunteţi dispuşi să dormiţi într-un pat vechi, milităresc, cu alte trei, sau şapte persoane în încăpere, şi să faceţi duş afară, în aer liber. Distracţie şi agrement

Şi la acest capitol, staţiunea Rânca are un mic avantaj. Spre deosebire de celelalte localităţi turistice din aria Transalpinei, pe lângă mai multe restaurante, la Rânca găseşti şi un club de noapte. Mai mult, din această iarnă, aici se va da în folosinţă un teleschi extins de la 800 la 1.500 de metri lungime, care va deservi trei pârtii, dintre care una cu nocturnă. Schi-ul şi tubing-ul sunt principalele activităţi de iarnă la Rânca.

Dacă pârtiile de aici nu vă sunt pe plac, spre capătul Nordic al Transalpinei, lângă Cabana Şureanu, vă aşteaptă Domeniul Schiabil Şureanu, cu şapte pârtii a căror lungime totalizează 6 kilometri.

Pe timpul verii se pot parcurge la pas zeci de trasee montane, cu durate cuprinse, în medie, între două şi şase ore, principalele puncte de plecare fiind Obârşia Lotrului şi Rânca.

Peştera Muierii şi Peşterea Polovragi, amplasate la doar cinci kilometri de oraşul Novaci sunt alte obiective care vă pot umple cel puţin o jumătate de zi, în cazul în care alegeţi să mergeţi pe jos, din Rânca, pe traseele marcate.

Lacurile glaciare din Parâng precum Lacul Gâlcescu, Lacul Verde sau Roşiile trebuie şi ele văzute. <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/EqOiSQNahHo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> CUM AJUNGEM Distanţe până la punctul sudic de intrare pe Transalpina:

Arad - Novaci - 324 km Bucureşti - Novaci - 273 km Craiova - Novaci - 113 km Rm. Vâlcea - Novaci - 78 km Sibiu - Novaci - 172 km Tg. Jiu - Novaci - 43 km Distanţe până la punctul nordic de intrare în Transalpina: Arad - Sebeş - 234 km Oradea - Sebeş - 257 km Bucureşti - Sebeş - 336 km Timişoara - Sebeş - 212 km Cluj - Napoca - Sebeş - 109 km Iaşi - Sebeş - 421 km CITIŢI ŞI:

  • Transalpina, şoseaua dintre nori | FOTOREPORTAJ

<iframe width="420" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/274ImH-lBoQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>