Parchetul General a demarat o anchetă in rem cu privire la infracțiunea de fals în declarații privind afirmațiile lui Traian Băsescu care a spus în repetate rânduri că nu a colaborat cu securitatea. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat în 23 martie o sentință definitivă prin care fostul președinte a fost declarat colaborator al Securității.
Parchetul General a anunțat că efectuează cercetări penale in rem în dosarul declarațiilor lui Traian Băsescu care a spus în trecut că nu a colaborat cu Securitatea, afirmații care sunt considerate a fi neadevărate.
Anchetă pentru fals în declarații
Cercetarea in rem presupune că ancheta vizează doar fapta penală adică fals în declarații și nu o persoană anume. Mai exact nimeni nu a fost pus sub acuzare în acest moment.
„Pe 31 martie 2022, Parchetul General ne-a informat că în dosarul cu numărul 112/P/2020, dosarul declarațiilor false de necolaborare cu Securitatea depuse de Traian Băsescu, „se efectuează urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de fals în declarații”. Parchetul General ar trebui să constate că Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică)
În 13 iulie 2020, GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European. Toate aceste declarații sunt false.
În 24 iulie 2020, în urma sesizări GIP, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de fals în declarații săvârșite de Traian Băsescu în dosarul 112/P/2020“, se arată într-o postare pe Facebook, a Grupului de Investigații Politice.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. În 23 martie 2022, Înalta Curte a menținut această decizie, sentința fiind definitivă. Traian Băsescu nu a comentat decizia instanței, dar a anunțat că o va ataca la CEDO.
Ce a decis Curtea se Apel
În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – nume de cod Petrov – de colaborator al Securității, a scris Grupul de Investigaţii Politice. Curtea de Apel a stabilit că:
– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”
– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”
„Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”
– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.
– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale“.
.